Despre mine

doctoru ionel

sunt o persoana dinamica, spirituala si funny

Blogs Home » Spiritualitate » Esoteric » DIO Line

DIO Line

Blog bazat pe stiri din domeniul paranormalului, despre spiritualitate, sanatate, sport si dezvoltare personala.

Articole Blog

01. Rudolf Steiner – Buddha și Socrate. Curente polar-opuse ale evoluției omenirii și legătura lor prin intermediul lui Christos - Nov 29, 2019 1:31:00 PM
În India, Buddha a adunat în jurul lui un anumit număr de discipoli şi din munca pe care el a dus-o cu ei s-a născut acea formidabilă mişcare care a pulsat timp de secole în întregul Orient, a înălţat valuri puternice şi a adus pentru nenumăraţi oameni pacea, liberarea, înălţarea sufletului şi trezirea conştienţei. Pentru a caracteriza ceea ce s-a petrecut atunci, nu avem decât să ne oprim la punctul central al învăţăturii şi acţiunii budiste.Această învăţătură spune că viaţa, sub forma pe care o cunoaşte omul în timpul încarnării lui terestre, este suferinţă, care provine din faptul că omul, prin succesiunea încarnărilor sale, simte mereu nevoia să se reîntrupeze. Ţelul spre care se tinde este de a te elibera de această nevoie şi de a stinge în suflet tot ceea ce trezeşte dorinţa spre reîntrupare, pentru ca în cele din urmă să te ridici la o astfel de existenţă în care sufletul nu mai simte imboldul de a se lega prin simţurile fizice, prin organele fizice cu existenţa, ci urcă, aşa cum se spune, în Nirvana.Marea învăţătură care venea de pe buzele lui Buddha este că viaţa este suferinţă şi că omul ar trebui să găsească mijloacele de a se elibera de ea, pentru a putea accede în Nirvana. Dacă vrem să exprimăm în termeni curenţi impulsul care stă la baza învăţăturii lui Buddha, se poate spune: Buddha, prin forţa şi puterea individualităţii sale, a îndreptat privirea discipolilor săi spre existenţa pământească şi a încercat, din nesfarşita lui compasiune, să le dea mijloacele necesare înălţării sufletului, cu tot ceea ce-i aparţine acestuia, de la pământesc spre ceresc, să ridice gândirea omenească, filosofia omenească de la planul pământesc la cel ceresc.Acesta este, exprimat succint, ca o formulă, impulsul dat de Buddha în marea sa Predică de la Benares. Şi ce găsim noi în sufletul discipolilor pe care i-a reunit în jurul lui şi care i-au rămas fideli? Ce vedem că se petrece în sufletele acestor discipoli? Ce formă ia crezul lor? Toate eforturile sufletului omenesc, spuneau ei, trebuie să tindă spre a se elibera de nevoia de reîncarnare, de tot ce depinde de simţuri, spre desăvârşirea propriei Sine şi unirea cu ceea ce se află în legătură cu originea sa divin-spirituală. Aceste sentimente îi însufleţeau pe discipolii lui Buddha: să se desprindă de tentaţiile vieţii, să nu mai fie uniţi cu lumea decât printr-o simţire ce luminează în spiritual, prin sentimentul de compasiune, ei înşişi însă să tindă fără încetare spre perfecţionare spirituală, să se înalţe deasupra oricărei dorinţe, să renunţe, pe cât este posibil, la tot ceea ce-l uneşte exterior pe om cu viaţa. Aşa străbăteau lumea discipolii lui Buddha, aşa vedeau ei rostul şi ţelul uceniciei lor budiste.Dacă luăm în considerare budismul din cursul secolelor în care el s-a răspândit, dacă ne întrebăm ce sentimente însufleţeau spiritele şi inimile adepţilor săi, trebuie să răspundem: aceşti oameni aveau în vedere nişte scopuri foarte înalte, dar în centrul întregii lor gândiri, simţiri şi percepţii trăia marea figură a lui Buddha, trăia amintirea cuvintelor emoţionante şi pline de sens despre eliberarea de suferinţele vieţii. În mintea şi inimile discipolilor şi urmaşilor lui Buddha trăia imensa şi puternica autoritate a Maestrului. Cuvintele lui erau considerate sfinte de discipolii săi. Cum se face că aceştia considerau cuvintele sale ca un mesaj trimis din cer? Explicaţia trebuie căutată în faptul că aceşti discipoli şi urmaşi credeau că atunci, în timpul meditaţiei de sub arborele Bodhi, sufletul lui Buddha a fost străluminat de adevărata cunoaştere a existenţei lumilor, de lumina, de Soarele Universului şi că de aceea tot ce vine de pe buzele sale trebuie considerat un mesaj al spiritelor Universului. Această dispoziţie sacră, unicitatea şi caracterul acestei dispoziţii care trăia în inima discipolilor lui Buddha sunt la originea credinţei lor. Acest lucru trebuie evocat în mod interior pentru a putea înţelege faptele care s-au întâmplat acolo cu cinci sute de ani înaintea Misteriului de pe Golgota. Şi acum să ne întoarcem privirea spre o altă scenă a istoriei. Comparate cu durata imensă a evoluţiei omenirii, evenimente aflate la distanţă de un secol pot fi considerate aproape contemporane. Când vorbim de milenii şi milenii de evoluţie a omenirii, un secol nu contează. De aceea, deşi scena pe care vrem s-o aducem acum în faţa sufletului este la distanţă de un secol de evenimentul budhic, putem considera că cele două evenimente sunt, pentru evoluţia umanităţii, aproape contemporane.În secolul al V-lea înainte de Christos trăia în Grecia o altă individualitate, care şi ea a reunit în jurul ei partizani şi discipoli. Acesta este de asemenea un lucru bine cunoscut. Însă pentru a înţelege mai bine evoluţia ultimelor secole, este bine să evocăm această individualitate. Este vorba de Socrate, în jurul căruia se adunau în vechea Grecie discipoli. Pentru a-l descrie pe Socrate în acest context, trebuie doar să privim imaginea pe care a schiţat-o despre acesta marele filosof Platon, care pare să fie confirmată în esenţă şi de marele filosof Aristotel. Nu trebuie să avem în vedere decât această descriere impresionantă lăsată de Platon pentru a putea spune: Socrate este întemeietorul unei mişcări în Occident. Şi cine analizează întregul caracter al culturii occidentale îşi dă seama că ceea ce se poate numi elementul socratic a jucat acolo un rol decisiv. Chiar dacă propagarea acestui element socratic s-a făcut mai subtil în Occident, pe valurile istoriei, decât cea a elementului budist în Orient, putem face totuşi o paralelă între Socrate şi Buddha. Foarte ciudat însă, discipolii şi ucenicii lui Socrate trebuie caracterizaţi în mod diferit faţă de discipolii şi ucenicii lui Buddha. Am putea spune: Deosebirea caracteristică dintre Orient şi Occident se poate aprecia prin prisma opoziţiei fundamentale Buddha-Socrate.Socrate aduna discipolii în jurul lui. Ce sentiment avea el faţă de aceştia? Arta lui de a se purta cu discipolii a fost numită moşire spirituală, fiindcă el voia să scoată chiar din sufletul discipolilor săi ceea ce trebuiau ei să ştie, să cunoască. El le punea întrebări în aşa fel, încât acestea puneau în mişcare dispoziţia predominantă a sufletului lor, fără să le transmită propriu-zis ceva de la el, ci scoţând totul de la discipolii înşişi. Elementul oarecum arid, sec, care caracterizează concepţia socratică despre lume provine din faptul că Socrate făcea apel la latura individuală, la raţiunea profund personală a fiecărui discipol. Felul lui Socrate de a se plimba pe străzile Atenei cu ceata sa de adepţi, deşi diferită, se asemăna destul de mult cu felul în care Buddha parcurgea altădată cu discipolii săi drumurile Indiei. Dar în timp ce Buddha vestea ceea ce primise prin iluminarea sa sub arborele Bodhi, şi în timp ce cele primite din lumile spirituale au continuat să acţioneze de-a lungul secolelor şi să trăiască în discipolii săi ca vieţuiri ale lui Buddha, Socrate n-a avut nici cea mai mică pretenţie de a continua să trăiască în inimile discipolilor săi ca „Socrate“. Când stătea în faţa discipolilor săi el nu încerca să le transmită acestora nimic din sine, ci lăsa în seama lor să scoată din ei ceea ce se afla în propriul lor suflet. Nimic, absolut nimic din el nu trebuia să treacă în sufletele discipolilor săi. Totul trebuia să se nască din ei.Nu se poate imagina un contrast mai mare decât acela dintre Buddha şi Socrate. În sufletele discipolilor lui Buddha trebuia să retrăiască în întregime Maestrul lor. În sufletele discipolilor lui Socrate nu trebuia să trăiască nimic venit de la el, după cum nici în copilul nou-născut nu trăieşte ceva care provine de la moaşa care l-a adus pe lume. La discipolii lui Socrate elementul spiritual trebuia adus pe lume prin arta spirituală a moşirii, aşezând omul pe propriile-i picioare, făcându-l să devină conştient de ceea ce era în el însuşi. Acesta era scopul urmărit de Socrate. S-ar mai putea caracteriza diferenţa dintre Socrate şi Buddha şi altfel. Dacă o voce din cer ar fi vrut să indice ceea ce discipolii lui Buddha ar fi trebuit să primească de la Maestrul lor, ea ar fi putut spune: Aprindeţi în voi flacăra care a trăit în sufletul lui Buddha, pentru ca astfel să puteţi afla drumul care conduce spre spirit! Dacă am vrea să caracterizăm în mod asemănător ceea ce voia Socrate, ar trebui să spunem: Socrate ar fi strigat fiecăruia dintre discipolii săi: Devino ceea ce eşti!Evocând aceste două figuri, n-ar trebui să te întrebi: Avem aici două curente ale evoluţiei omeneşti diametral opuse? Ele se ating într-un anumit sens, dar numai la extremităţile lor. Lucrurile nu trebuie amestecate; trebuie întâi să deosebim clar diferenţele şi apoi să arătăm că pe un plan superior ele prezintă o unitate. Dacă ni-l imaginăm pe Buddha în faţa unuia dintre discipolii săi, am putea spune: El se străduieşte ‒ puteţi recunoaşte aceasta în predicile sale ‒ să aprindă în sufletul lui prin cuvintele înălţătoare pe care le repetă fără încetare ‒ repetiţiile sunt necesare şi nu s-ar putea suprima din predicile lui Buddha ‒, servindu-se de ceea ce a primit el însuşi sub arborele Bodhi, sentimentele care-l vor înălţa până în lumea spirituală. Cuvintele sale vibrează de dorinţa de a se îndepărta de Pământ, răsunând ca un mesaj ceresc de pe buzele sale, care le reproduc sub impresia directă a iluminării.Şi cum ni-l putem reprezenta pe Socrate în faţa discipolului său? Atunci când îi descrie raportul omului cu Dumnezeu, Socrate îi spune elevului, servindu-se de un limbaj raţional simplu, de toate zilele, cum trebuie să gândească şi cum se desfăşoară relaţiile logice dintre lucruri. El îi atrage mereu atenţia discipolului său asupra lucrurilor celor mai prozaice ale vieţii cotidiene, după care acesta trebuie să aplice ceea ce poate cuceri prin logică obişnuită la ceea ce îşi poate însuşi drept cunoaştere. Numai o dată Socrate pare să atingă înălţimile sublime unde se ridicase Buddha atunci când le vorbea discipolilor săi. Este momentul când întâmpină moartea şi când vorbeşte despre nemurirea sufletului. Vorbeşte atunci ca un mare iluminat, dar şi într-un fel care poate fi înţeles doar dacă ai în vedere întreaga sa trăire personală. De aceea ne emoţionează atăt de profund acel dialog al lui Platon despre nemurirea sufletului. Socrate spune acolo: Nu m-am străduit eu toată viaţa să cuceresc prin filosofie ceea ce poate fi cucerit ca om pentru ca să mă eliberez de legăturile simţurilor? Şi acum, când sufletul meu se va elibera de materie, nu trebuie el să pătrundă cu bucurie în elementul sufletesc? Nu trebuie eu să intru cu bucurie acolo unde întotdeauna m-am străduit să ajung prin filosofia mea?Cel care sesizează întreaga predispoziţie a celor exprimate de Socrate în Phaidon la dialogul lui Platon se simte cu adevărat scufundat în atmosfera care emană din învăţătura lui Buddha, atunci când se adresează inimii discipolilor săi. Şi se poate spune atunci, în legătură cu deosebirea dintre cele două individualităţi: Într-un anumit punct al învăţăturii lor ele se înalţă până acolo, încât polaritatea lor se topeşte într-o unitate. Dacă ne îndreptăm privirea spre Buddha s-ar putea spune, relativ la predicile lui, că sentimentul pe care-l trezeşte în noi discursul lui Socrate despre nemurirea sufletului îl regăsim în toate predicile lui Buddha. Mă refer aici la atmosfera, la tensiunea sufletească. Ceea ce găsim însă în celelalte discursuri socratice, respectiv demersul de a-l aduce pe om să raţioneze singur, îl găsim rar la Buddha, totuşi îl găsim; câteodată el se face auzit. Într-o discuţie pe care Buddha a avut-o cu unul din discipolii săi, Sona [21], unde încearcă să-i arate că nu este bine să se lege numai de existenţa fzică, de materie şi că nu trebuie nici să se dăruiască exclusiv unei vieţi de mortificare cum procedau cei de demult, ci trebuie găsită o cale de mijloc, ai într-adevăr impresia că acolo este transpus un dialog socratic. Buddha îi vorbeşte discipolului său Sona cam în următorii termeni:― Sona, poţi tu să cânţi dintr-o lăută care are corzile neîntinse?
― Nu, este obligat să răspundă Sona, eu nu pot să cânt la o lăută ale cărei corzi sunt slab întinse.
― Bine, spune Buddha, şi poţi tu să cânţi la o lăută ale cărei corzi sunt prea întinse?
― Nu, răspunde din nou Sona, eu nu pot să cânt la o lăută ale cărei corzi sunt prea întinse.
― Atunci dar, când poţi cânta bine la lăută, când corzile sunt foarte tare întinse?
― Nu, este nevoit să răspundă Sona, ci când corzile nu sunt nici prea întinse nici prea puţin întinse.
― Tot aşa este şi cu oamenii, răspunde Buddha; omul nu poate ajunge la cunoaştere când este prea mult sub stăpânirea simţurilor şi nu poate ajunge la cunoaştere nici dacă se izolează de viaţă pentru a se dărui practicii mortificării. Ca şi în cazul corzilor lăutei, trebuie găsită pentru sufletul omenesc o cale de mijloc.Ai putea spune că această discuţie a lui Buddha cu discipolul său Sona ar putea sta la fel de bine printre dialogurile lui Socrate, căci la fel vorbeşte şi Socrate către discipolii săi, făcând apel la raţiune. Ceea ce tocmai v-am povestit este un „dialog socratic“ pe care Buddha l-a purtat cu discipolul său Sona; un astfel de dialog este însă la fel de rar la Buddha ca şi un discurs să zicem „budist“ despre nemurirea sufletului la Socrate, pe care acesta l-a ţinut pentru discipolii săi înaintea morţii sale.Întotdeauna este nevoie să accentuăm că la adevăr ajungem doar dacă caracterizăm faptele în acest mod. Ar fi, evident, mai uşor să spui: Evoluţia omenească este condusă de marii ghizi, care de fapt ne învaţă mereu aceleaşi lucruri, numai că sub forme diferite, şi că toţi ghizii omenirii nu sunt, prin cuvintele lor, decât expresii ale unuia singur. ‒ Desigur, ceva este adevărat aici, dar exprimat în mod cât se poate de simplist. Este important să facem efortul de a recunoaşte lucrurile în unitatea şi diversitatea lor, să încercăm întâi să caracterizăm lucrurile după deosebirile lor, şi abia apoi, pe baza acestora, să găsim unitatea superioară. Această remarcă metodică referitoare la aspectele spirituale o facem pentru că ea corespunde în întregime vieţii. Este uşor să spui: Toate religiile conţin unu şi acelaşi lucru, apoi să începi să caracterizezi acest „Unu“ şi să spui: Toţi fondatorii de religii au dat de fapt expresii diferite pentru unul şi acelaşi lucru. Este absolut simplist, chiar dacă această caracterizare se face cu cuvinte oricât de frumoase. În felul acesta nu facem altceva decât să caracterizăm de la bun început două figuri, precum cele ale lui Buddha şi Socrate, după o unitate abstractă, fără să căutăm diferenţierea polară. Însă îndată ce raportăm această diferenţiere la formele gândurilor lor, oamenii înţeleg despre ce este vorba. Piperul şi sarea, zahărul şi ardeiul sunt condimente şi toate stau pe masă pentru mâncare; ele sunt toate „unu“, respectiv condimente pentru mâncare. Totuşi nimeni nu le va considera pentru aceasta ca un singur şi acelaşi lucru şi să pună, de exemplu, sare sau piper în cafea în loc de zahăr. Or, ceea ce nu putem admite în viaţa curentă nu se poate admite nici când este vorba de viaţa spirituală. Nu se poate spune că Krishna sau Zoroastru, Orfeu sau Hermes ar fi, în fond, forme diferite ale „unuia“ şi aceluiaşi lucru. Aceasta nu are mai multă valoare, când este vorba de o studiere serioasă şi profundă a lucrurilor, decât dacă spunem: Piperul şi sarea, zahărul şi ardeiul nu sunt, în fond, decât aspecte diferite ale aceleiaşi entităţi: condimentele pentru mâncare. Este important să înţelegem într-adevăr astfel de demersuri metodice şi să nu luăm ceea ce este mai comod drept adevăr.Când privim aceste două personalităţi, Buddha şi Socrate, ele ne apar ca două entităţi ‒ polar opuse ‒ ale evoluţiei omeneşti. Şi dacă pe acestea două le unim din nou ‒ aşa cum am văzut ‒ într-o unitate superioară, putem să le alăturăm o a treia mare individualitate, în jurul căreia de asemenea se adunau discipoli şi ucenici: Christos Iisus. Dacă dintre aceşti ucenici şi discipoli ce se strângeau în jurul Lui îi observăm mai întâi pe cei mai apropiaţi, pe Cei doisprezece, aceştia ne spun ceva ‒ şi Evanghelia după Marcu o face cu toată claritatea posibilă ‒ despre relaţia dintre Maestru şi discipol, pe care tocmai am caracterizat-o pe un alt plan când am vorbit de Buddha şi Socrate. Expresia cea mai pregnantă, cea mai clară, cea mai concentrată pe care o găsim în legătură cu acest subiect este cea care ne spune că Christos ‒ se spune aceasta în mai multe rânduri ‒ a apărut în faţa mulţimii care voia să-L audă. El vorbeşte mulţimii, aşa cum spune Evanghelia, în parabole sau în pilde. El se serveşte de parabole şi de pilde pentru a vorbi de anumite evenimente profund semnificative ale evoluţiei lumii şi ale istoriei omenirii. Apoi se spune: Când era singur cu discipolii Săi cei mai apropiaţi, El le desluşea aceste pilde. În Evanghelia după Marcu ni se dă şi un exemplu despre felul cum se adresa mulţimii şi cum apoi tălmăcea cele spuse discipolilor:„Şi-i învăţa multe în pilde, şi în învăţătura Sa le spunea: Ascultaţi: Iată, ieşit-a semănătorul să semene.
Şi pe când semăna el, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o.
Şi alta a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, şi îndată a răsărit pentru că nu avea pământ mult.
Şi când s-a ridicat Soarele s-a veştejit şi, neavând rădăcină, s-a uscat.
Altă sămânţă a căzut între spini, a crescut, dar spinii au înăbuşit-o şi rod n-a dat.
Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.
Şi zicea: Cine are urechi de auzit să audă.“ (4, 2‒9)Iar către discipoli vorbea astfel:„Semănătorul seamănă cuvântul.
Cele de lângă cale sunt aceia în care se seamănă cuvântul şi, când îl aud, îndată vine Satana şi ia cuvântul cel semănat în inimile lor
Cele semănate pe loc pietros sunt aceia care, când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie.
Dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la un timp; apoi, când se întâmplă strâmtoare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc.
Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul. Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor.
Iar cele semănate pe pământul bun sunt cei ce aud cuvântul şi-l primesc şi aduc roade: unul treizeci, altul şaizeci, altul o sută.“ (4, 14‒20)Avem aici un exemplu perfect al modului în care îşi transmitea învăţătura Christos Iisus. Despre Buddha putem spune, în limbajul nostru occidental: El înălţa către cer tot ceea ce omul resimţea şi trăia pe Pământ. În ceea ce-l priveşte pe Socrate, s-a spus adesea pe drept cuvânt că întregul său mod de a acţiona se poate rezuma în felul următor: El a coborât filosofia din cer pe Pământ, fiindcă a apelat direct la raţiunea pământească.Care era poziţia lui Christos Iisus faţă de discipolii săi? El se comporta într-un fel faţă de mulţime: pe aceasta o învăţa în parabole; şi se comporta în alt fel faţă de discipolii săi mai intimi:  acestora le tălmăcea parabolele, spunându-le ce trebuiau să înţeleagă, ce era cel mai uşor de sesizat prin intermediul raţiunii omeneşti. Învăţătura lui Christos este deci mai complexă decât cea a lui Buddha sau Socrate. De-a lungul tuturor cuvântărilor lui Buddha se regăseşte mereu aceeaşi trăsătură de caracter; de aceea şi discipolii săi sunt toţi de acelaşi fel. Tot astfel sunt şi discipolii lui Socrate, căci aceşti discipoli se pot forma oriunde în lume, atâta timp cât pentru aceasta nu trebuie altceva decât să descoperi ceea ce există deja în sufletul omenesc. Învăţătura lui Christos are un dublu caracter: ea se prezintă în mod diferit, după cum se adresează discipolilor Săi intimi sau mulţimii. Ce înseamnă aceasta?Pentru a înţelege de ce lucrurile stau astfel trebuie să-ţi dai seama de transformările care s-au produs la această răscruce a istoriei care a fost Misteriul de pe Golgota. Timpurile în care vechea clarvedere era apanajul tuturor oamenilor sunt pe sfârşite. Cu cât ne întoarcem mai mult în urmă în evoluţia omenirii, cu atât ne apropiem mai mult de epocile în care clarvederea era un bun comun al tuturor oamenilor, în care toţi percepeau lumea spirituală. Și cum percepeau ei lumea spirituală? Vederea lor era o contemplare a tainelor lumii în imagini, în imaginaţiuni inconştiente sau subconştiente, o clarvedere de vis în imaginaţiuni onirice, nu sub această formă de concepte clare pe care le are acum raţiunea omenească atunci când vrea să cunoască ceva. Ştiinţa de azi, dar şi gândirea obişnută, raţiunea şi puterea de judecată prozaică erau necunoscute altădată. Când omul se afla în faţa lumii exterioare, lui îi era suficient să o vadă; nu o îmbucătăţea în idei, nu avea deprinderea logicii şi nu ştia să raţioneze combinativ despre lucruri. Această stare este greu de conceput pentru omul modern; fiindcă el vrea să pătrundă totul cu gândirea. Însă cei vechi nu gândeau în acest fel; ei treceau prin faţa obiectelor, le priveau, se îmbibau cu imaginea lor şi le găseau explicaţia atunci când se cufundau în starea intermediară dintre veghe şi somn, în lumea lor imaginativă de vis. Atunci ei vedeau imagini.Să ne reprezentăm lucrurile mai concret: să presupunem că în acele timpuri îndepărtate de acum multe, multe milenii o fiinţă omenească privea lumea din jurul ei. Deodată o surprinde prezenţa unui Maestru, care explică ceva discipolilor săi. Ea s-ar fi apropiat şi ar fi ascultat ce fel de cuvinte spune învăţătorul discipolilor săi. Dacă erau mai mulţi discipoli ar fi observat că printre ei se află unul care primeşte în el cu fervoare cuvintele maestrului; un altul de asemenea le ascultă, dar le uită imediat după aceea; un al treilea este atât de prins în egoismul său, încât nici nu ascultă. Omul nostru nu ar fi putut compara raţional, în termeni abstracţi, aceste trei atitudini diferite. Dar când se găsea în starea intermediară dintre veghe şi somn, scena revenea în faţa sufletului său într-un tablou. Şi el ar fi putut vedea atunci ceva ca un semănător care merge şi seamănă: unele seminţe cad pe un pământ bun, unde ele cresc; altele cad pe un sol mai puţin bun şi altele pe unul pietros. Cele aruncate pe un pământ mai puţin bun produc puţin, cele aruncate pe un sol pietros nu produc nimic. Omul de atunci nu ar fi spus cum se spune astăzi: Unul dintre discipoli primeşte cuvintele, altul nu le primeşte şi aşa mai departe. În stările intermediare dintre veghe şi somn el a revăzut însă imaginea şi atunci a văzut explicaţia. În continuare el nu ar fi vorbit despre ceea ce a văzut. Dacă i-am fi cerut să descrie raporturile care existau între Maestru şi discipolii săi, el ar fi povestit viziunea sa. Căci această viziune era pentru el realitatea, dar şi explicaţia.Or, mulţimea care Îl înconjura pe Christos mai poseda un ultim rest ale acestei vechi clarvederi; sufletele oamenilor mai erau încă în stare să asculte, atunci când li se vorbea în imagini despre existenţă şi despre devenirea omenirii. Christos vorbea deci mulţimii ca pentru cineva care mai poseda încă o ultimă rămăşiţă a clarvederii de altădată, pe care ar fi introdus-o în viaţa sufletească obişnuită.Şi cine erau ucenicii Săi intimi? Am văzut mai înainte că Cei doisprezece apostoli se compuneau din cei şapte fii ai mamei Macabeilor şi cei cinci fii ai lui Matatia. Am văzut cum s-au ridicat, prin întreaga evoluţie a vechiului popor evreu, la afirmarea puternică a Eului nemuritor. Ei au fost cu adevărat primii pe care Christos Iisus i-a putut alege pentru a apela la ceea ce trăieşte în fiecare suflet şi urmează să devină în viitor un bun comun pentru toate sufletele omeneşti. Mulţimii îi vorbea presupunând că ea înţelege ceea ce s-a păstrat ca o ultimă rămăşiţă a vechii clarvederi; discipolilor Săi le vorbea presupunând că ei sunt primii care pot înţelege modul în care noi vorbim astăzi oamenilor despre lumile spirituale. Era necesar deci în acel moment de răscruce ca Christos Iisus să vorbească într-un fel mulţimii şi în alt fel discipolilor Săi intimi. Pe aceşti doisprezece discipoli pe care i-a atras la Sine îi pune în mijlocul mulţimii. Ceea ce în viitor trebuie să devină un bun comun pentru întreaga omenire, respectiv înţelegerea, înţelegerea pe cale raţională a adevărurilor referitoare la lumile superioare şi la tainele evoluţiei omenirii, era misiunea cercului mai intim de discipoli ai lui Christos Iisus. El vorbea, s-ar putea spune ‒ luaţi tot ceea ce spunea El cu ocazia tălmăcirii pildelor pentru discipolii Săi ‒ şi în termeni socratici; căci ceea ce El spunea era scos chiar din sufletul fiecăruia, atâta doar că în timp ce Socrate se limita mai mult la raporturile pământeşti, am putea spune la logica comună, Christos Iisus se referea la chestiuni spirituale. Când Christos le vorbea discipolilor intimi în manieră socratică, el le desluşea probleme spirituale. Când Buddha le vorbea discipolilor săi, el le desluşea chestiunile spirituale, însă în conformitate  cu iluminarea, adică cu ceea ce pot primi sufletele omeneşti când zăbovesc în lumea spirituală. Christos se adresa mulţimii în felul în care sufletul omenesc obişnuit vieţuia odinioară în lumile spirituale. Pentru mulţime el vorbea, s-ar putea zice, ca un Buddha popular; pentru discipoli însă ca un Socrate elevat, ca un Socrate spiritualizat. Socrate extrăgea din sufletele discipolilor săi raţiunea individuală, pământească; Christos extrăgea raţiunea cerească. Buddha dădea discipolilor săi iluminarea cerească; Christos dădea mulţimii, în pildele sale, iluminarea pământească.Vă rog să vizualizaţi următoarele trei scene: acolo, în ţara Gangelui, Buddha şi discipolii săi ‒ ca o replică a lui Socrate; dincolo, în Grecia, pe Socrate cu discipolii săi ‒ ca o replică a lui Buddha. Şi apoi, această stranie sinteză, această fuziune unică a celor două entităţi, patru până la cinci secole mai târziu. În faţa sufletului dumneavoastră se află aici, în unul dintre cele mai măreţe exemple, tabloul devenirii legice a evoluţiei omenirii.Evoluţia omenirii avansează pas cu pas. Multe lucruri din cele spuse la început de către ştiinţa spiritului ar putea fi considerate de anumite persoane ca un fel de teorie, o simplă doctrină. Lor li se pare că a considera sufletul omenesc ca fiind o conlucrare a sufletului senzaţiei, sufletului înţelegerii sau afectivităţii şi sufletului conştienţei este pură abstracţie. Desigur, există oameni care judecă pripit. Sunt unii care judecă şi mai pripit, care, de îndată ce le schiţezi liniile unei evoluţii viitoare, o consideră ca şi încheiată. Există încă şi alte feluri de a judeca; noi am făcut deja această experienţă! Este bine ca noi antroposofii să atragem atenţia oamenilor şi asupra modului în care nu ar trebui să gândim.Şi iată un exemplu frapant despre cum nu ar trebui să gândim, despre care însă mulţi cred că este bun. Azi dimineaţă cineva mi-a relatat un exemplu nostim al unui atare mod de a gândi. Îl folosesc aici doar ca un exemplu pe care ar trebui să ni-l întipărim bine în suflet, pentru că noi, ca antroposofi, n-ar trebui să luăm cunoştinţă doar de obiceiurile proaste ale lumii, ci să facem efectiv ceva pentru o continuă desăvârşire a sufletului. Dacă dau acest exemplu, despre ceva ce mi s-a spus azi dimineaţă, nu o fac deci dintr-un motiv personal, ci dintr-un motiv spiritual, general-valabil.Mi s-a relatat că undeva în Europa un domn a tipărit, cu mai multă vreme în urmă, lucruri complet false despre ceea ce propovăduieşte Teosofia lui Steiner sau despre raportul său cu mişcarea spirituală. Astăzi se reproşează unei personalităţi că o cunoştinţă a ei, domnul despre care pomeneam mai sus, a putut să tipărească aşa ceva. Ce răspunde această personalitate? Da, dar această cunoştinţă a mea abia acum începe să studieze serios operele dr. Steiner. Cu ani în urmă el şi-a dat însă acordul pentru cele publicate, iar acum găseşte ca scuză că respectivul abia începe să studieze scrierile! Este un gen de gândire nepermis în cadrul mişcării noastre. În viitor, istoricii care vor scrie despre aceste lucruri vor pune întrebarea: Cum a fost posibil să-i treacă prin minte cuiva, după ce cu ani în urmă şi-a dat acordul asupra unei chestiuni, să se scuze că el abia acum începe să ia cunoştinţă de acea chestiune?Acestea sunt lucruri care fac parte din educaţia antroposofică, iar noi nu vom putea avansa decât atunci când cu toţii vom fi convinşi că lucruri de acest gen ar trebui să fie imposibile în interiorul mişcării antroposofice. Este o chestiune ce ţine de onestitate interioară să nu poţi gândi sub nicio formă astfel. Este imposibil să avansezi în cunoaşterea adevărului, dacă mai poţi gândi în acest fel. Şi datoria antroposofului este de a fi atent la aceste lucruri, să nu treacă indiferent pe lângă ele şi să vorbească despre „iubirea aproapelui“. A-i ierta cuiva un astfel de comportament înseamnă, în adevăratul sens al cuvântului, a te purta faţă de el cu indiferenţă. Căci prin aceasta îl condamni karmic la inexistenţă şi inconsistenţă după moarte. Dimpotrivă, atrăgându-i atenţia asupra unor fapte de acest fel, îi faci mai uşoară existenţa de după moarte. Acesta este sensul mai profund al chestiunii.Astfel, lucrurile nu trebuie luate uşor atunci când spunem, la început simplu, că sufletul omenesc se compune din trei părţi: sufletul senzaţiei, sufletul înţelegerii sau afectivităţii şi sufletul conştienţei. Am văzut în cursul ultimilor ani că aici se află mai mult decât o simplă clasificare sistematică a sufletului. Noi ştim că în timpul epocii postatlanteene s-au dezvoltat treptat diferite civilizaţii: cea a Indiei antice, a Persiei vechi, a Egiptului şi Caldeei, civilizaţia greco-latină şi, în sfârşit, a noastră. S-a arătat că lucrul cel mai important care s-a petrecut în perioada civilizaţiei babiloniano-caldeano-egiptene a fost faptul că atunci sufletul senzaţiei omului a cunoscut într-adevăr o dezvoltare deosebită. Tot aşa, în civilizaţia greco-latină s-a dezvoltat în mod deosebit sufletul înţelegerii sau afectivităţii şi în epoca noastră se dezvoltă sufletul conştienţei. Aceste trei perioade de civilizaţie contribuie deci la educarea şi la evoluţia sufletului omenesc. Aceste trei părţi ale sufletului nu sunt o invenţie a noastră, ele sunt trei realităţi vii, care s-au dezvoltat succesiv în cele trei perioade succesive.Însă toate trebuie să se lege între ele. Ceea ce precede trebuie să se regăsească în ceea ce urmează, după cum ceea ce premerge prefigurează ceea ce va urma. Buddha şi Socrate au trăit în timpul celei de a patra perioade de civilizaţie postatlanteeană, în care sufletul înţelegerii sau afectivităţii se exprimă în mod deosebit. Fiecare dintre ei a avut misiunea lui în cadrul acestei perioade.Buddha a avut misiunea de a conserva, de a prelungi cultura sufletului senzaţiei din epoca precedentă, cea de a treia, în epoca următoare, cea de a patra. Învăţătura sa, ceea ce discipolii lui primesc în inima lor, este ceea ce trebuie să continue să lumineze din perioada a treia postatlanteeană, cea a sufletului senzaţiei, în cea de a patra, cea a sufletului înţelegerii sau afectivităţii. Aşadar, epoca sufletului înţelegerii sau afectivităţii, epoca a patra de civilizaţie postatlanteeană, este străbătută, prin învăţătura lui Buddha, de căldura, de focul puternic şi de lumina epocii sufletului senzaţiei, în care încă mai supravieţuia facultatea clarvederii. Marele conservator al culturii sufletului senzaţiei în cultura sufletului înţelegerii sau afectivătăţii este Buddha. ‒ Ce misiune îi revine acum lui Socrate, care vine puţin mai târziu?Socrate trăieşte de asemenea în epoca sufletului înţelegerii sau afectivităţii. El apelează la individualitatea omenească, la ceva ce de fapt nu se poate dezvolta decât în a cincea perioadă de cultură, în epoca noastră. El trebuie să anticipeze, sub o formă încă abstractă, epoca sufletului conştienţei în epoca sufletului înţelegerii sau afectivităţii. Buddha face să supravieţuiască trecutul. De aceea învăţătura sa ne apare ca o lumină strălucitoare şi caldă. Socrate pregăteşte viitorul, dezvoltarea sufletului conştienţei, şi de aceea cuvintele sale ne par sobre, pur intelectuale şi chiar seci.Vedem astfel cum epocile de civilizaţie a treia, a patra şi a cincea se comprimă toate în a patra. Cea de a treia este conservată prin Buddha, cea de a cincea este pregătită prin Socrate. Orientul şi Occidentul se întâlnesc aici pentru a asimila aceste două elemente diferite; Orientul pentru a conserva măreţia timpurilor trecute, Occidentul pentru a anticipa ceea ce trebuie să apară în viitor.De la epocile vechi ale evoluţiei omenirii, în care Buddha a apărut mereu ca un Budhisatva, până în momentul în care el s-a ridicat la starea de Buddha, este un drum drept. Este o evoluţie lungă, care ia sfârşit odată cu existenţa de Buddha, care ia sfârşit şi prin faptul că Buddha cunoaşte acum ultima lui încarnare şi nu mai revine pe Pământ. A fost o perioadă lungă, care a luat sfârşit după ce a transmis mai departe roadele perioadei a treia postatlanteene, cea a sufletului senzaţiei, făcând-o să strălumineze din nou. Dacă citiţi din acest punct de vedere predicile lui Buddha veţi avea dispoziţia care trebuie, iar apariţia epocii sufletului înţelegerii sau afectivităţii va căpăta atunci o valoare cu totul nouă pentru dumneavoastră. Veţi merge atunci la predicile lui Buddha şi vă veţi spune: Ele se adresează direct sufletului omenesc; în spate există însă ceva ce scapă acestui suflet, ceva care aparţine unei lumi superioare. De aici şi această curioasă mişcare ritmică a repetiţiilor care se găsesc acolo, care şochează inteligenţa obişnuită şi pe care nu o putem înţelege decât când trecem de la planul fizic la planul eteric, planul suprasensibil cel mai apropiat de lumea sensibilă. Cel ce înţelege că multe lucruri acţionează din corpul eteric, aflat în spatele corpului fizic, înţelege şi de ce multe lucruri din predicile lui Buddha se repetă mereu şi mereu. Nu trebuie să încercăm să eliminăm sentimentul ciudat pe care ni-l provoacă predicile, suprimând repetiţiile. Nişte minţi abstracte au crezut că fac ceva bun dacă extrag doar sensul, evitând repetiţiile. Din contră, este bine să lăsăm totul aşa cum a fost dat de Buddha.Dacă ne referim acum la Socrate, deocamdată fără tot acel material bogat de descoperiri din ştiinţele naturii şi din ştiinţele umaniste acumulat de atunci, dacă observăm modul în care se apropia el de lucrurile obişnuite şi apoi luăm în considerare realizările ştiinţelor naturii, vedem că peste tot regăsim în acestea metoda socratică. De asemenea, ea este căutată şi dorită. Este ca un fir roşu care porneşte de la Socrate, traversează epoca noastră şi va continua să se perfecţioneze fără încetare.Astfel, evoluţia omenească până la Buddha este străbătută de un curent care sfârşeşte odată cu el; şi avem un alt curent, care începe cu Socrate şi se va prelungi în viitorul îndepărtat. Socrate şi Buddha stau unul lângă altul ca două nuclee de comete, dacă ni se permite să folosim această imagine; coada de lumină a cometei lui Buddha învăluind nucleul şi pierzându-se într-un trecut foarte îndepărtat; cea a lui Socrate învăluind de asemenea nucleul şi luminând până departe, într-un viitor nedefinit. Două comete mergând în direcţii opuse, al căror nucleu luminează în acelaşi timp; aceasta este imaginea pe care aş folosi-o pentru a-i descrie pe cei doi, Buddha şi Socrate.
Cinci sute de ani mai târziu, Christos Iisus realizează un fel de fuziune a celor două curente. Am văzut deja prin câteva fapte acest lucru. Mâine vom continua acest studiu, răspunzând la întrebarea: Cum putem caracteriza corect misiunea lui Christos Iisus în raport cu sufletul omenesc?sursa: www.trezireainteligentei.ro
02. Neale Donald Walsch: 21 de mesaje de la Dumnezeu care iti vor deschide ochii - Nov 25, 2019 3:49:00 PM
1. Suntem cu totii unul. Toate lucrurile sunt un singur lucru. Exista doar un SINGUR LUCRU si toate lucrurile sunt parte din SINGURUL LUCRU care este. Acest lucru inseamna ca esti Divin. Nu esti corpul tau, nu esti mintea ta si nu esti sufletul tau. Esti o combinatie unica din acestea trei, care comprima Totalitatea ta. Esti o individualizare a Divinitatii; o expresie a lui Dumnezeu pe Pamant.2. E suficient. Nu este necesar sa concurezi pentru ceva sau sa te lupti pentru resurse. Tot ce trebuie sa faci este sa le folosesti.3. Nu trebuie sa faci nimic. O sa faci mult, insa nu ti se cere sa faci nimic. Dumnezeu nu vrea nimic, nu are nevoie de nimic, nu cere nimic, nu comanda nimic.4. Dumnezeu vorbeste cu toti, tot timpul. Intrebarea nu este: Cu cine vorbeste Dumnezeu? Intrebarea este: Cine asculta?5. Sunt 3 principii de baza ale vietii: Functionalitatea, Adaptabilitatea si Sustenabilitatea.6. Nu exista un asemenea lucru precum Bine sau Rau, exista doar Ce functioneaza si Ce nu functioneaza, in functie de ce incerci sa faci.7. Intr-un sens spiritual, nu exista victime si nici ticalosi in lume, chiar daca in perceptia umana pare ca exista cu siguranta. Cu toate acestea, fiindca esti o parte din Divin, ceea ce se intampla in cele din urma este inspre binele tau.8. Nimeni nu face nimic nepotrivit dat fiind modelul lor catre lume.9. Nu exista un asemenea loc precum iadul si condamnarea eterna nu exista.10. Moartea nu exista. Ceea ce numim “moarte” este doar un proces al Re-Identificarii.11 Nu exista un asemenea lucru precum Spatiu si Timp, exista doar Aici si Acum.12. Dragostea este tot ceea ce este.13. Esti creatorul propriei realitati, folosind Trei Instrumente ale Creatiei: Gandul, Cuvantul si Actiunea.14. Viata ta nu are nimic de-a face cu tine. Este despre tot cei ale caror vieti le atingi si cum le atingi.15. Scopul vietii tale este sa te re-creezi din nou in urmatoarea cea mai mareata versiune a celei mai marete viziuni pe care ai avut-o despre Cine esti.16. In momentul in care declari ceva, in spatiul tau va aparea opusul acelui ceva. Este Legea Contrariilor, producand un camp contextual in interiorul caruia ceea ce vrei sa exprimi poate fi experimentat.17. Nu exista un asemenea lucru precum Adevarul Absolut. Tot adevarul este subiectiv. In acest context, sunt cinci niveluri de a spune adevarul: spune-ti tie insuti adevarul despre tine insuti; Spune-ti tie insuti adevarul tau despre altcineva; Spune adevarul tau despre tine altcuiva; spune adevarul tau despre altcineva altcuiva; spune adevarul tau despre tot tuturor.18. Specia umana traieste in limitele unui set precis de iluzii. Cele 10 iluzii ale Omului sunt: Nevoia exista, Esecul exista, Insuficienta exista, Cererea exista, Judecata exista, Condamnarea exista, Conditionarea exista, Superioritatea exista, Ignoranta exista. Aceste iluzii sunt menite sa serveasca umanitatii, insa umanitatea trebuie sa invete cum sa le foloseasca.19. Cele 3 concepte de baza ale ale Trairii Holistice a vietii sunt: onestitatea, constientizarea si responsabilitatea. Traieste conform acestor notiuni si mania pe tine insuti va disparea din viata ta.20. Viata functioneaza dupa paradigma A fi – A face – A avea. Majoritatea oamenilor isi imagineaza ca trebuie sa aiba lucruri ca sa faca lucruri, prin urmare sa fie ce isi doreau sa fie. A inversa procesul este calea cea mai rapida pentru a experimenta viata in gradul cel mai inalt.21 Sunt 3 nivele ale Constiintei: Speranta, Increderea si Cunoasterea. Virtuozitatea spirituala este despre a trai stiind.sursa: www.garbo.ro
03. Universul si iubirea: Care este legatura dintre fizica cuantica si iubire? - Nov 23, 2019 9:31:00 AM
Fizica cuantica este stiinta moderna care incearca sa ne explice ca lumea este un TOT. Un tot care este interconectat prin intermediul iubirii.Fizica cuantica este stiinta moderna care incearca sa ne explice ca lumea este un TOT. Un tot care este interconectat prin intermediul iubirii. Fizica cuantica spune ca energia este iubire. Vibratia energiei si energia magnetica sunt iubirea care face posibila crearea realitatii, prin intermediul constiintei...Suntem in legatura cu toti si toate„Universul, privit ca un TOT, nu este o caracteristica centrala a experientei mistice, ci si una dintre cele mai importante revletaii ale fizicii moderne. Este cea mai importanta descoperire din istoria stiintei.” - Henry Stapp, cercetator in domeniul fizicii cuantice.„Cunoscuta sub numele de mecanica cuantica, aceasta ramura a fizicii moderne incearca sa faca lumina in microuniversul particulelor elementare, construind teorii care sa explice comportamentul electronilor si al celorlalte particule elementare.Cunoscuta sub numele de mecanica cuantica, aceasta ramura a fizicii moderne incearca sa desluseasca legile lumii subatomice, construind teorii care sa explice comportamentul electronilor si al celorlalte constituente fundamentale ale materiei. (...). Universul subatomic are mecanisme care scapa in parte intelegerii umane, iar cand se supune totusi teoriilor fizicienilor, o face intr-un mod contraintuitiv, paradoxal, ce ii lasa perplecsi pe filozofii moderni ai stiintei". (http://www.scientia.ro)Suntem in legatura cu Universul. Suntem iubireFizica moderna arata ca la baza a tot ceea ce exista se afla un camp cuantic care uneste totul, format din suma tuturor posibilitatilor. Prin intermediul acestui camp suntem mereu in legatura cu toti si toate, ca suntem sau nu, constienti de aceasta.Este vorba despre o energie care este magnetica si care vibreaza tot timpul. Tot ceea ce exista vibreaza. Inclusiv gandurile noastre vibreaza. „Experientele noastre sunt intotdeauna un raspuns la vibratiile pe care le transmitem in Univers. Experientele din viata ta sunt mereu o reflectie a gandurilor tale. Asadar, daca vrei sa iti schimbi experientele, schimba-ti gandurile si vibreaza la un nivel diferit.sursa: www.garbo.ro
04. Meditație cu boluri tibetane cântătoare - Nov 22, 2019 2:57:00 PM
Bolurile himalayene, cunoscute mai ales ca boluri tibetane, produc sunete foarte rafinate  ce te pot ajuta să te purifici, să te interiorizezi, să te relaxezi, să treci dincolo de planul agitat al minții și să descoperi tăcerea adâncă a Inimii Spirituale (atman).Tradiția orientală consideră că bolurile cântătoare au apărut cu câteva secole înainte de perioadei lui  Buddha Sakyamuni (560-480 .i.H), din tradiția tibetană ”Bon”.Sunetele lor conduc creierul în frecvența theta, caracteristică trăirilor meditative. Se clarifică mintea, întreaga ființă se liniștește, iar intuiția se trezește față de adevărata sa capacitate. Vibrațiile sonore ale bolurilor au un impact benefic asupra sistemului nervos, relaxează și elimină stresul și durerile.Vibrația lor creează un efect imediat de centrare în Inimă, iar la nivelul creierului se produce echilibrarea emisferelor.sursa: http://centrul.kamala.ro/

05. Dușmanii noștri – nu sunt oamenii, ci entitățile care se folosesc de ei ca să ne facă rău - Nov 20, 2019 8:23:00 AM
“Când oamenii ne fac rău, nu ei sunt cu adevărat cei care o doresc, ci niște entități rele care se folosesc de ei. Or, aceste entități se deplasează, iar după ce s-au folosit de o anumită persoană ca să-și realizeze planurile rele, ele o părăsesc și caută o alta…De îndată ce s-a descotorosit de această entitate, se poate ca persoana care s-a manifestat ca un dușman să se manifeste apoi altfel și să-și regrete chiar faptele; se poate întâmpla ca ea să nu și le mai amintească deloc. Așadar, nu este deloc bine să păstrăm la infinit ură pe cineva sau să ne dorim răzbunarea. Dacă ripostați, așa va face și el, și se va porni un întreg angrenaj din care nu se va mai înțelege nimic, fiecare acuzându-l pe celălalt că a început ostilitățile.Veți spune: „Așadar, trebuie să luptăm împotriva spiritelor…Cum să o facem?” Cultivând niște calități și virtuți ce le vor împiedica să mai aibă influență asupra voastră. Chiar dacă vor continua să vă urmărească, ele nu vă vor mai atinge; achizițiile ce le-ați făcut în planul spiritual vor fi ca un fel de redută în jurul vostru.”Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

06. Realizarea Sinelui - Ramana Maharishi - Nov 16, 2019 5:36:00 PM

Discipolul: Cum poti obtine Realizarea Sinelui?
Maestrul: Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie sa fie obtinut. El este deja in noi. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa eliminam ideea eu nu L-am realizat. Linistea si pacea inseamna Realizarea Sinelui. Nu exista nici un moment in care Sinele sa nu fie prezent. Atat timp cat mai exista indoieli sau avem sentimentul ca nu L-am realizat, trebuie sa facem eforturi sustinute pentru a elimina complet aceste ganduri. Ele sunt datorate faptului ca realizam o confuzie intre Sine si ceea ce nu este Sinele. Atunci cand aceasta din urma dispare, Sinele ramane singur. Pentru a-I face loc, este suficient sa elimini din mintea ta aglomeratia. Nu este nevoie sa aduci spatiul necesar luandu-l din alta parte.
Discipolul: Deoarece Realizarea nu este posibila fara Vasanakshaya (anihilarea Vasanas-urilor  tendintelor, latente psihice ce provoaca aparitia dorintelor), cum ar trebui sa realizez aceasta stare in care Vasanas-urile sunt efectiv distruse?

Maestrul: Sunteti in aceasta stare chiar in acest moment.Discipolul: Aceasta semnifica faptul ca, cufundandu-ma in Sine, Vasanas-urile vor fi distruse pe masura ce ele se prezinta?Maestrul: Ele se distrug prin ele insele daca veti ramane in starea naturala a cufundarii in Sine.

Discipolul: Cum pot obtine Realizarea Sinelui?
Maestrul: Nu este vorba de a obtine Sinele. Daca ar fi fost ceva care ar fi trebuit cucerit, acest lucru ar fi insemnat ca el nu se gaseste deja aici, acum si de-a pururi. Prin urmare, el nu este permanent. Merita sa depunem atatea eforturi pentru ceva care nu dureaza? De aceea eu spun ca Sinele nu se cucereste. Sunteti Sinele, sunteti deja Acela. in realitate va ignorati starea naturala de preafericire. Aceasta ignoranta va domina si pune un voal peste Sinele pur care este beatitudine. Eforturile voastre trebuie in mod unic dirijate catre eliminarea acestui voal care este identificarea Sinelui cu corpul, cu mentalul, etc. Ignoranta trebuie sa dispara pentru a lasa loc Sinelui. Realizarea este accesibila tuturor. Ea nu face nici o diferenta intre aspiranti. Singurele obstacole provin din indoielile referitoare la capacitatile voastre si din convingerea ca trebuie sa spuneti eu nu am realizat. Trebuie sa eliminati in intregime aceste obstacole.
Discipolul: Ce se intampla in starea de Samadhi? Mai subzista gandirea in aceasta stare?

Maestrul: Doar Shamadhi ne permite sa descoperim adevarul. Gandurile arunca un voal asupra Realitatii pe care, de aceea, este imposibil sa o atingem in intregime in alte stari decat aceea de Samadhi. in Samadhi nu mai supravietuieste decat un singur si unic sentiment: Eu sunt care exclude orice alt gand. Eu sunt inseamna a ramane mereu in pace.Discipolul: Ce trebuie sa fac .pentru a obtine din nou starea de Samadhi si pentru a regasi Pacea pe care o simt aici?Maestrul: Experienta prezenta este datorata influentei ambiantei in care sunteti integrat aici. Regasiti aceeasi stare atunci cand sunteti departe? Aceasta este, pentru moment, o stare tranzitorie, iar practica este indispensabila pentru ca ea sa devina permanenta.

Discipolul: Exista momente in care stralucesc bruste lumini pe fondul unei constiinte al carei centru este la exteriorul eu-lui obisnuit si care pare sa cuprinda totalitatea. in mod independent de orice concept filosofic, cum ma sfatuiti sa actionez pentru a obtine, mentine si accentua aceste mult prea rare iluminari? Abhyasa (practica spirituala) pentru atingerea unor asemenea experiente implica in mod obligatoriu retragerea (izolarea)?
Maestrul: La exterior Cine traieste experienta unui exterior si a unui interior? Ele sunt concomitente in existenta subiectului si a obiectului. Dar, cine din nou, este constient de acestea din urma? Dupa un examen profund veti descoperii ca ele n-au fost niciodata decat unul singur: subiectul. Cautati atunci cine poate fi acest subiect unic. Aceasta analiza va sfarsi prin a va conduce catre pura constiinta, dincolo de subiect. Ceea ce numiti eul obisnuit este mentalul. Stramtele limitari cuprind acest mental in timp ce constiinta pura este dincolo de orice limitare. Putem ajunge la ea printr-o cautare de felul celei pe care eu deja am mentionat-o.
A obtine - Sinele este mereu acolo. N-aveti decat un singur lucru de facut, acela de a elimina valul care il ascunde.
A mentine - Sinele, din momentul in care a fost realizat, devine experienta noastra directa si imediata.
Retragerea - A ramane in Sine inseamna singuratate. Nimic nu este strain Sinelui. Retragerea implica trecerea intr-un loc sau dintr-o stare in alta. Dar nici una nici alta nu pot fi exterioare Sinelui. Totul este Sine; retragerea este imposibila pentru ca este de neconceput.
Abhyasa - inseamna a nu lasa sa vina in minte nimic care sa perturbe pacea inerenta a Sinelui. Dar, sunteti mereu in aceasta stare naturala, fie ca practicati sau nu Abhyasa. A ramane asa cum sunteti, fara intrebari si indoieli, aceasta va este starea naturala.
Discipolul: atunci cand este traita starea de Samadhi, pot fi obtinute in acelasi timp si Siddhis-urile?
Maestrul: Pentru a manifeste Siddhis-urile trebuie ca alte persoane sa le recunoasca. Orice persoana care isi arata astfel (fara discernamant) puterile sale, nu poate fi un Jnani (eliberat) Prin urmare, Siddhis-urile nu merita nici macar umbra unui gand. Jnana (cunoasterea ultima), trebuie sa fie unicul scop al cautarii voastre.
Discipolul: Realizarea mea ii ajuta pe ceilalti?
Maestrul: Da, acesta este serviciul cel mai mare pe care puteti sa li-l faceti. Cel care a descoperit mari adevaruri a ajuns in profunzimile tacute ale Sinelui. Dar nu exista nici un altul care trebuie sa-l ajute. Fiinta realizata vede doar Sinele, precum aurarul nu este atent decat la aurul bijuteriilor ornate cu pietre pretioase care i se dau pentru evaluare. Atunci cand va identificati cu corpul, sunteti de asemenea in mod fatal constient de nume si forme. Dar atunci cand transcendeti corpul, dispare, de asemenea, si ideea de ceilalti. Fiinta Realizata vede ca lumea nu difera de ea insasi.
Discipolul: Nu ar fi preferabil ca sfintii (fiintele realizate) sa traiasca in prezenta celorlalti?
Maestrul: Pentru ei nu exista altul langa care sa poata trai. Sinele este unica realitate.

Discipolul: dar nu trebuie sa incerc sa ajut lumea care sufera?Maestrul: Forta care va creat, a creat de asemenea si lumea. Daca ea are grija de voi, ea poate tot atat de bine sa aiba grija si de lume. Deoarece Dumnezeu a creat lumea, este treaba Lui sa se ocupe de ea, nu a dumneavoastra .

Discipolul: Si datoria noastra de patrioti?
Maestrul: datoria voastra consta in A FI si nu in a fi ceva sau altceva. "Eu sunt cel care sunt"  iata esenta intregului adevar. Metoda poate fi rezumata la fraza: "A ramane in Pace". Si ce semnifica pacea? Ea vrea sa spuna Distruge natura ta inferioara, deoarece fiecare nume si fiecare forma sunt o cauza de tulburare a pacii. Eu este Sinele. Eu sunt aceasta este ego-ul. Atunci cand Eu-l ramane singur si unic, el este Sinele. Atunci cand se uita pe sine si spune Eu sunt acesta sau acela, eu sunt ca acesta sau acela, atunci este ego-ul.
Discipolul: Atunci cine este Dumnezeu?
Maestrul: Sinele este Dumnezeu. Sentimentul Eu sunt este Dumnezeu. Daca Dumnezeu ar fi exterior Sinelui, ar fi existat un Dumnezeu lipsit de Sine, si un Sine lipsit de Dumnezeu, ceea ce este absurd. Tot ceea ce este necesar pentru Realizarea Sinelui este de A FI ÎMPACAT. Ce poate fi mai usor? De aceea Atma Vidya este calea cea mai usor de urmat.
sursa: www.esoterism.ro
07. Nikola Tesla într-un interviu prea puțin cunoscut - Oct 31, 2019 3:56:00 PM
În 1915, renumitul savant Nikola Tesla a dat un interviu, mai puțin cunoscut de publicul larg. El a dezvăluit multe din preocupările sale. Tesla a fost un critic al teoriei relativității a lui Einstein. Este posibil ca Einstein să se fi înșelat; nu există niciun vid, iar totul este energie.Iată principalele informații prezentale de Tesla în interviu:Reporter: Domnule Tesla, v-ați câștigat slava omului care s-a implicat în procesele cosmice. Cine sunteţi dvs, domnule Tesla?Tesla: Este o întrebare corectă, domnule Smith, și voi încerca să vă dau un răspuns corect la ea.Reporter: Unii spun că sunteţi din Croația, din zona numită Lika, unde împreună cu oamenii cresc copaci, pietre și cer înstelat.Tesla: Aşa e, toate acestea sunt adevărate. Sunt mândru de originea mea sârbă și de patria mea Croaţia.Reporter: Futuriștii spun că primul secol 20 s-a născut cu Nikola Tesla. Ei celebrează câmpul magnetic inversat și laudă inducția motorului. Tatăl curentului alternativ va face fizica și chimia să domine jumătate din lume. Industria îl va proclama ca sfântul lor suprem. În laboratorul lui Nikola Tesla, pentru prima dată un atom este rupt. Se creează o armă care cauzează vibrațiile seismice. Razele cosmice întunecate sunt descoperite.Tesla: Da, acestea sunt unele dintre descoperirile mele cele mai importante. Dar totuşi sunt un om înfrânt. Nu am realizat cel mai bun lucru pe care îl puteam.Reporter: Care este, domnule Tesla?Tesla: Am vrut să luminez întregul Pământ. Există suficientă electricitate pentru a deveni un al doilea soare. Lumina ar apărea în jurul ecuatorului, ca un inel în jurul lui Saturn. Omenirea nu este gata pentru ceva măreţ. În Colorado Springs am străpătruns pământul cu electricitate. De asemenea, putem obţine electricitate din celelalte energii, cum ar fi energia mentală pozitivă. Ea se află în muzica lui Bach sau Mozart sau în versurile de poeți mari. În interiorul Pământului, există energie de bucurie, pace și dragoste. Am petrecut ani în căutarea modului în care această energie ar putea influența oamenii. Frumusețea și parfumul de trandafir poate fi folosit ca medicament, iar razele soarelui ca aliment.Viața are un număr infinit de forme și datoria oamenilor de ştiinţă este aceea de a le găsi în orice formă de materie. Trei lucruri sunt esențiale în acest sens. Tot ce fac este să le caut. Știu că nu le voi găsi, dar nu voi renunța la ele.Reporter: Ce sunt aceste lucruri?Tesla: Prima problemă este mâncarea. Ce energie stelară sau terestră este necesară pentru a-i hrăni pe cei flămânzi de pe Pământ? Un alt lucru este acela de a distruge puterea răului și a suferinței din viața trecătoare a omului! Iar cel de-al treilea lucru este următorul: există o lumină în exces în întreg Universul? Am descoperit o stea care ar face ca toate legile astronomice și matematice să fie date peste cap. Aceasta stea se află în această galaxie. Lumina ei s-ar putea concentra într-o asemenea densitate, încât ea ar încăpea într-o sferă mai mică decât un măr şi mai grea decât sistemul nostru solar. Religiile și filozofiile ne învață că omul poate deveni Hristos, Buddha și Zoroastru. Ceea ce am încercat să dovedesc este aproape de neatins. Aşa trebuie făcut în Univers, astfel încât fiecare ființă să se nască ca Hristos, Buddha sau Zoroastru.Știu că gravitația atrage tot ceea ce zboară şi intenția mea nu este de a face dispozitive de zbor (avioane sau rachete), ci să învăţ oamenii să-și recapete conştiinţa pe propriile lui aripi. Mai mult decât atât: am încercat să trezesc energia din aer. Acestea sunt principalele surse de energie. Ceea ce este considerat ca spațiu gol este doar o manifestare a materiei care nu este trezită. Nu există spațiu gol pe această planetă, nici în Univers. În găurile negre, despre care vorbesc astronomii, se află cele mai puternice surse de energie și de viață.Reporter: Admiratorii dvs. se plâng că atacaţi relativitatea. Ciudat este afirmația dvs. că materia nu are nicio energie. Totul este îmbibat cu energie, unde este ea?Tesla: În primul rând energia contează, apoi materia.Reporter: Domnule Tesla, e ca atunci când aţi spus că aţi fost născut de tatăl dvs. şi nu că “v-aţi născut”.Tesla: Exact! Ce-i cu nașterea Universului? Materia este creată din energia inițială și veșnică, care este lumina. Din strălucirea ei au apărut stelele, planetele, omul și totul pe Pământ și în Univers. Materia este o expresie a formelor infinite de lumină, pentru că energia este mai veche decât ea. Există patru legi ale Creației. Prima este aceea că există o sursă pe care mintea nu o poate concepe şi nici matematica nu o poate măsura. În această sursă se află întreg Universul. În a doua lege, întunericul, care este adevărata natură a luminii, se transformă în lumină. Cea de-a treia lege este necesitatea luminii de a deveni o materie a luminii. Cea de a patra lege este aceasta: nu există nici început și nici sfârșit; cele trei legi anterioare au întotdeauna loc, iar Creația este eternă.Premoniţia lui TeslaApoi, la un moment dat, Tesla povesteşte reporterului o mică întâmplare paranormală:Tesla: Mă aflam în Paris, atunci când am văzut moartea mamei mele. În cer, plin de lumină și muzică, plutea creaturi minunate. Una dintre creaturi semăna cu mama mea, care se uita la mine cu o dragoste infinită. Cum viziunea a dispărut, am știut că mama mea a murit.Omul este energie electrică!Tesla: Totul este energie electrică. La început a fost lumina, o sursă nesfârşită, din care provine materia şi care se distribuie în toate formele care reprezintă Universul și Pământul, cu toate aspectele ei de viață. Negrul este adevărata față a luminii, numai că noi nu vedem acest lucru. Electricitatea are puterea de a conduce Pământul, cu orbita sa.Reporter: Domnule Tesla, sunteţi prea obsedat  de electricitate.Tesla: Eu sunt electricitatea. Sau, dacă doriți, eu sunt electricitatea în forma umană. Şi dvs. sunteţi electricitate, dle Smith, numai că nu vă daţi seama.Reporter: Aţi spus că sunt, ca orice ființă, lumină. Acest lucru mă flatează, dar trebuie să mărturisesc, că nu prea înțeleg.Tesla: De ce trebuie să înţelegeţi, domnule Smith? E suficient să credeţi. Totul este lumină. Și nu uitați: nimeni nu moare, ci se transformă în lumină. Adică, particulele de lumină revin la starea lor inițială.Reporter: Aceasta este învierea!Tesla: Eu prefer să o numesc revenirea la starea ei energetică iniţială. Hristos și mulţi alţii cunoșteau secretul. Eu acum caut cum să păstrez energia umană, nu pentru mine, ci pentru binele tuturor.Reporter: Credeți că timpul poate fi abolit?Tesla: Nu chiar, deoarece prima caracteristică a energiei este aceea că ea se transformă. Energia se află în transformare perpetuă. Dar omul îşi păstrează conștiința după viața pământească. În fiecare colț al Universului există energia vieții; una dintre ele este nemurirea, a cărei origine se află în afara omului, așteptându-l pe el.sursa: stiinta-mister.ro
08. Procesul de meditație în vis - Oct 24, 2019 3:48:00 PM
Acest proces de meditație, bazat pe vechile tehnici ale interpretărilor viselor, este sigur și ușor și trebuie să se facă exact înainte de somn. Cel mai bine e să înregistrezi această meditație și să o asculți imediat ce te-ai băgat în pat.  Vorbește cu o voce lentă, relaxată. Dacă vrei, poți să înlocuiești în meditație persoana I cu persoana a II-a. Poți să pui și o muzică pe fundal. (Amintește-ți să ții întotdeauna jurnalul de vise lângă pat, astfel încât să poți ține cu ușurință evidența viselor tale).
Permite corpului să-și găsească o poziție odihnitoare, asigură-te că ai coloana vertebrală dreaptă. Poți face asta acum. Bine.Acum începe să respiri adânc, foarte ușor. Inspiră și expiră. E bine așa. E ca și cum nu ar exista nimic altceva decât respirația. Toate gândurile și grijile tale se îndepărtează, pe măsură ce continui să inspiri și să expiri. Cu fiecare respirație, te simți mai relaxat. Cobori din ce în ce mai mult în interiorul tău. Imaginează-ți cum curgi în corp pe măsură ce inspiri... și ieși din corp pe expirație. E ca și cum ai pluti odată cu fluxul și refluxul foarte blând al Universului, iar respirația de conectează la acest ritm. Respiră ușor și uniform în timp ce-ți continui călătoria într-o stare relaxată, dar conștientă.
Simte cum orice tensiune se dizolvă la fel cum se topește zăpada într-o după-amiază caldă de primăvară. E bine așa. Imaginează-ți cu ochii minții o noapte cu lună. E o lună plină minunată și te plimbi pe nisipul de pe plajă. Strălucind în lumina lunii, în fața ta se află un pat - somptuos și îmbietor. Pernele sunt moi și rotunde. Așteaptă ceva timp ca să-ți imaginezi acest lucru, făcând scena cât se poate de reală.Vizualizează locul perfect pentru a dormi.
Acum, încet și cu încântare, urcă-te în acest pat. Fii conștient de moliciunea bogată a pernelor și de netezimea mătăsoasă a cearșafurilor, pe măsură ce aluneci cu ușurință între ele. Te simți atât de bine aici. Mângâiat de sunetele și cadența blândă a mării, în timp ce valurile vin și pleacă, te cufunzi într-un somn adânc. Undeva în magia nopții va avea loc o metamorfoză. Știi că vei fi transportat cu delicatețe înapoi într-un alt loc... în altă epocă. Ești conștient de o poartă înspre trecut, care va deveni evidentă în visele tale. În timp ce corpul tău doarme, spiritul va călători prin timp și spațiu, dansând printre stele și atingând întrupări anterioare.
Acum, imaginează-ți că mergi înainte în timp, la momentul în care ești pe cale să te trezești. Visele tale sunt încă tare evidente. Imaginează-ți că te întorci în pat și scrii aceste vise - imagini care dețin cheile către viețile tale trecute.
Acum, poți fie să redevii conștient, fie să adormi.

Poți repetat iar și iar această meditație. Îți urez numai bine în călătoriile tale interioare.

Denise Linn - Vieți în trecut, miracole în prezent.
09. Shakyamuni Buddha - 10 de lecții de viață esențiale - Oct 23, 2019 3:51:00 PM
1. Suntem ceea ce credem. Tot ceea ce cream cu gandurile noastre. Cu gandurile noastre, cream lumea noastra!2. Ura nu este niciodata invinsa de ura. Ura este invinsa de dragoste. Este o lege eterna.3. Pacea vine din interior, nu o cauta afara!4. Nu te uita niciodata la ce ai facut. Uita-te doar la ce ti-a ramas de facut.
5. In loc de o mie de cuvinte, mai bine numai unul, dar care-aduce Pacea. In loc de o mie de versuri, mai bine numai unul, dar care-arata Frumosul. In loc de-o mie de cantari, mai bine una, dar care-mprastie doar bucurie.6. Daca un om vorbeste sau se poarta in urma unui gand rau, durerea il va urmari. Dar daca vorbeste sau se poarta in urma unui gand pur, fericirea il va urma ca o umbra care nu il paraseste niciodata.7. Daca te opresti si realizezi cat de perfect este totul iti vei lasa capul pe spate si vei zambi privind cerul.8. Pentru a intelege totul trebuie sa ierti totul.9. Nu ofensa nici prin cuvinte, nici prin fapte. Hraneste-te cu moderatie. Traieste in Inima. Cauta cele mai inaltatoare ganduri.10. Viata este dificila, dar sa-ti spun ceva: In momentul in care accepti acest adevar, ea devine usoara.sursa: www.kudika.ro

10. Armonizarea polara cu ajutorul plantelor vindecatoare - Oct 21, 2019 5:09:00 PM
In conformitate cu invataturile medicinii traditionale chineze, fiinta umana este un tot unitar. Fiecare parte constitutiva are propria ei polaritate. De asemenea, fiecare relatie functionala a organismului are la baza un raport de complementaritate polara ce rezulta prin interactiunea celor doua aspecte energetice fundamentale YIN si YANG.YANG este aspectul dinamic al manifestarii, prezent in anumite proportii in tot ceea ce exista.
YIN este aspectul static al manifestarii, prezent in anumite proportii in tot ceea ce exista.

Polaritatea energetica reprezinta baza bunei functionari a corpului fizic uman. Atunci cand polaritatea se perturba, apar disfunctionalitatile. Ele pot fi corectate prin intermediul unui proces de repolarizare sau de rearmonizare polara. Unul dintre principalele instrumente de redinamizare si reechilibrare polara a fiintei sunt plantele cu virtuti vindecatoare.

In conformitate cu invataturile medicinii traditionale chineze, fiecare planta prezinta o anumia preponderenta energetica polara. Astfel, exista plante cu predominanta YANG si plante cu predominanta YIN. Aceasta predominanta poate fi obisnuita, accentuata sau extrema, in fiecare dintre cele doua sensuri polare, YIN sau YANG.

In conformitate cu principiul complementaritatii polare, o stare energetica in care exista o accentuata acumulare energetica de natura YIN poate fi corectata prin aportul unor plante care au o natura accentuat YANG si reciproc, o stare energetica ce este accentuat YANG, poate fi armonizata prin folosirea unor plante cu proprietati accentuat YIN.

De regula, la marea majoritate a oamenilor se constata in prezent o considerabila acumulare de energie YIN. In conformitate cu invataturile medicinii traditionale chineze, aceasta stare anormala predispune omul la confruntarea cu felurite probleme de sanatate, cum sunt racelile, depresiile ori ingrasarea excesiva. Pentru preintampinarea aparitiei unor asemenea probleme, pot fi folosite in alimentatia curenta plante condimentare cu o natura accentuat YANG, cum sunt busuiocul, salvia, menta, cresonul, dafinul, coriandrul sau scortisoara. Ele pot fi adaugate cu succes la diferitele feluri de mancare consumate in mod frecvent, modificand astfel rezultanta energetica a mancarii in sensul amplificarii energiei YANG.

Daca in plus, alegem ca ingredientele alimentare folosite sa fie si ele tot de polaritate YANG, atunci efectele urmarite pot sa survina mult mai rapid. Mentionam cateva ingrediente alimentare care au o natura accentuat YANG: hrisca, orezul Basmati, merele, andivele, morcovii, ceapa rosie, nucile, branza de capra, nautul si soia. Combinand in mod armonios aceste ingrediente pot fi obtinute feluri de mancare sanatoase, naturale si totodata extrem de utile pentru armonizarea polara a unei naturi care este preponderent YIN.Pentru aprofundarea acestui subiect consultati lucrarea "YIN-YANG secrete si retete."

Andrei Gamulea
profesor de AYURVEDA
sursa: http://suntsanatos.ro
11. Toate comorile Universului sunt inlauntrul tau - Oct 18, 2019 4:06:00 PM

Ceea ce exista deja in tine se afla pretutindeni, ceea ce nu exista in tine nu se afla nicaieri. Toate comorile Universului sunt inlauntrul tau! Cauta cu fervoare in tine insuti puterea sau raspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreste si, direct proportional cu credinta ta, vei primi ceea ce vrei! Orice gand este o cauza care, mai devreme sau mai tarziu, va produce efecte (sau fructe) bune ori rele, dupa cum a fost continutul sau. Orice traire proprie sau stare interioara pe care o remarcam in mod pasiv sunt efectul sau, cu alte cuvinte, roadele prezente ale anumitor ganduri din trecutul nostru indepartat sau apropiat. Toate aceste fructe, dulci sau amare, pe care le meritam de drept si cu care conjunctura inevitabila a momentului ne obliga sa ne hranim pentru a resimti astfel consecintele actiunilor noastre, constituie ceea ce se numeste karma. Viata este o modalitate de cunoastere. Esti asemanator unui capitan aflat pe mare care isi conduce vasul. Trebuie sa dai ordine (ganduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii clare si ferme mentalului subconstient care controleaza, intermediaza si conduce majoritatea experientelor vietii tale). Atat actiunile pe care le-am comis, cat si gandurile pe care le-am avut in trecut ne urmeaza ca o umbra producand rezultate bune sau rele, in functie de natura lor. Nici in aer, nici in adancul oceanului, nici in cea mai ascunsa pestera sau pe varful muntelui, in oricare parte a acestei vaste lumi, nu exista loc in care omul sa poata scapa de consecintele actiunilor si gandurilor sale in prezent sau in viitor consecintele lor nu vor inceta sa se deruleze si astfel, faptuitorul va avea, la randul sau, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinta pe care a produs-o. intelegand aceasta, trebuie sa cautam sa nu facem rau nimanui, nici macar in gand!
Nu intrebuinta niciodata formulari interioare de forma: nu am mijloace sau imi este imposibil sau niciodata n-am pot in care sa crezi, complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premizele pe care doar tu le-ai gandit, aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. Astfel, la propria ta comanda chiar subcontientul va face ca intr-adevar sa-ti lipseasca posibilitatile sau mijloacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti. Multor oameni le este mai usor doar sa-si regrete greselile complacindu-se in suferinta, convinsi fiind ca acesta le este destinul, decat sa-si dea osteneala sa evite eroarea ce le permite sa modifice radical destinul, devenind asfel, totodata, buni la ceva. Cu ochiul mintii atintit ferm asupra ideii de bine, forteaza-te sa o imiti si sa o asimilezi. Succesul spiritual, care iti va incorona orice virtute, este intocmai ca o opera de arta, iar intelepciunea se aseamana unui sculptor genial. Materia, care va fi in mod sublim fasonata, este sufletul uman sau, cu alte cuvinte, subconstientul, iar modelul pe care il imita este Absolutul. Fara elevarea sufletului nu putem realiza nimic bun!
Legea fundamentala a vietii care iti permite inflorirea este legea increderii depline in sine; increderea numai intr-un ajutor exterior atrage, mai devreme sau mai tarziu, suferinta. Singura, increderea ferma in sine genereaza forta si bucurie. in plus, aceasta incredere iti asigura, totodata, sprijinul exterior de care ai nevoie. increderea in propriile forte, care exista in stare latenta in microcosmosul tau launtric, este o stare mentala de putere irezistibila, intretinuta cu perseverenta de constiinta ta care percepe intr-o oarecare masura legatura cu energiile atotputernice ale Sinelui tau Suprem. Caci tot ceea ce gandesti intens si crezi ferm ca ti se va intampla se va realiza numai datorita increderii tale. Nefericirea in care crezi, complacandu-te sa o consideri fatala, va atrage noi nefericiri. Nesansa in care crezi va atrage alte nesanse. De ceea de ce iti este frica nu vei scapa, ci vei atrage, mai devreme sau mai tarziu, tocmai ceea ce crezi ca ti se va intampla in rau, iar aceasta tragica desfasurare va fi realizata de subconstientul tau care va executa in mod criptic ceea ce gandesti mereu si crezi ferm. Fii propria ta flacara si propriul tau refugiu. Ia Adevarul drept flacara, ia Adevarul drept refugiu. Nu cauta un refugiu nicaieri in alta parte decat in tine insuti si ajutorul de afara iti va veni insutit. Gandeste-te intotdeauna numai la bine si binele te va urma, ca o umbra, pretutindeni. A te lasa cuprins de frica sau a gandi raul inseamna a-l atrage prin rezonanta, datorita punerii la unison cu acesta. Esti reflexia fidela a propriilor tale ganduri si convingeri. Esti ceea ce gandesti, aspiri si crezi cu fermitate!
Cunoaste-te cat mai profund pe tine insuti si abia dupa aceea vei reusi sa-i cunosti atat pe ceilalti, cat si universul in care existi. Marea majoritate a oamenilor judeca lucrurile, fenomenele, pe ceilalti si chiar pe ei insisi dupa propriul lor nivel superficial de gandire si simtire; din aceasta cauza cel mai adesea ei isi imagineaza totul, mai mult sau mai putin eronat, decat inteleg. Subconstientul tau este un servitor credincios care iti este subordonat si nu discuta cu tine in contradictoriu. El accepta, in mod neconditionat, tot ceea ce mentalul tau constient gandeste si crede cu convingere sau imagineaza.Prin rezonanta, intotdeauna, sufletul tinde sa se ridice la inaltimea a ceea ce admira. Mentalul tau constient este, cu alte cuvinte, paznicul caii de acces spre subconstient. in mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti subconstientul, astfel incat in el sa nu ajunga sa se imprime idei false, convingeri perverse sau ganduri negative. intelegand aceasta, gandeste-te mai mult la tot ceea ce este perfect si urmareste ca inteligenta sa-ti dezvaluie, in mod constant, Puritatea. Sentimentul de admiratie resimtit cat mai des te eleveaza si te umple de sublim. Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n-au nici un fel de putere asupra ta, in sensul de a te putea influenta, atata timp cat nu esti la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. Singura putere stapana este gandul tau, care poate accepta, simpatizand, sau respinge prompt aceste sugestii. Poti alege sa nu sa iei in consideratie ceea ce nu vrei, refuzand sa crezi ceea ce nu doresti sau consideri fals, continuand sa-ti afirmi mai departe binele si armonia.

Supravegheaza intotdeauna atent ceea ce gandesti, ceea ce simti si ceea ce faci in virtutea legii actiunii si reactiunii (karmei), mai curand sau mai tarziu, vei raspunde pentru tot ceea ce faci, atat cu tine insuti cat si pentru modul in care te comporti cu tot ceea ce te inconjoara. Gandeste in mod inteligent si actioneaza cat mai bine cu putinta, aceasta va fi cea mai mare eliberare de durere si o alinare generatoare de incantare in viata. Sa nu vrei sa apreciezi la justa valoare conjuncturile, ratand sansa de a realiza ceva extraordinar, aceasta tragica situatie sa ramana mereu cat mai departe de tine. Sufletul care nu are un tel bine conturat se pierde, risipindu-se in mod inutil. incearca totusi sa te depasesti, este desigur rau sa esuezi, dar este si mai rau sa nu fi incercat niciodata sa reusesti. Pe cei indrazneti conjuncturile favorabile ii ajuta sa atinga telul propus. Cauta cat mai des sa gandesti de la inaltimea punctului de vedere al adevarurilor eterne, universal valabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, si nu situandu-te la nivelul gregar, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica si ignoranta. Daca vei reusi sa fii pe deplin stapanul propriului tau mental subconstient, vei deveni stapanul propriului tau destin. Daca iti controlezi subconstientul, devii spontan un model pentru ceilalti si ii poti ajuta infinit. Aminteste-ti ca in orice moment ai posibilitatea alegerii. Alege iubirea in locul urii. Alege sanatatea in locul bolii. Alege fericirea in locul suferintei sau plictiselii. Alege existenta spirituala pura in locul unei vieti banale si cenusii. Pastreaza-ti o puritate si o spontaneitate de copil. Atunci cand ai incetat sa mai fii un copil esti deja un suflet mort. Adevarul este descoperit mai usor daca il cautam cu o inima pura de copil.

Tot ceea ce mentalul tau constient accepta ca adevarat si crede ferm, subconstientul, la randul sau, va accepta imediat sa realizeze, dand viata si expresie ideii sau gandului imprimat in el. Gandul sau ideea este samanta, subconstientul o va hrani si va face sa apara, mai devreme sau mai tarziu, fructul. De samanta depind roadele. Cine seamana vant culege furturna. Bobul de mustar este credinta sau convingerea ferma, care iti va permite sa dai la o parte munti de obstacole, este puterea titanica a subconstientului tau animat de o idee forta. Tot ceea ce imprimi in subconstient prin ganduri, idei, imagini, aspiratii, sperante se va realiza ulterior  mai devreme sau mai tarziu  pe ecranul existentei, ca experiente, stari, conditii, trairi, intamplari sau evenimente pe care le vei suferi in mod pasiv ca pe niste reflexii. Din momentul in care ai inteles aceasta legatura, trebuie cat mai des sa supraveghezi cu mare grija, orientarea ideilor, gandurilor, convingerile si conceptiile pe care le intretin preponderent in constiinta. in trecut ti-ai determinat, prin modul de a gandi, prezentul. Acum, clipa de clipa, iti programezi si iti pregatesti viitorul. Multe evenimente vor fi reflexia a ceea ce gandesti acum. Modalitatea cea mai usoara si, in acelasi timp, cea mai eficienta de a genera un camp sau o idee este sa o vizualizezi mental cat mai clar cu putinta, ca si cum ar fi in fata ta aievea, cu toate ca o percepi numai cu ochii mintii. In general, motivele nereusitei sau esecului sunt: slaba enegie, lipsa increderii, absenta continuitatii in dinamizarea subconstientulul, imaginea mentala (gindul) imprecisa sau din contra, efortul incrancenat (steril). Atunci cand mentalul tau constient este suficient de linistit si se poate focaliza cu usurinta, poti fi pe deplin convins ca poti realiza in scurt timp, prin intermediul subconstientului, ceea ce gandesti ferm si clar.
Nu poate sa existe reusita in bine, prin intermediul dinamizarii subconstientului, fara o anumita pace a mintii. Pentru a te mobiliza cat mai bine, raporteaza-te constant la anumite modele care te entuziasmeaza foarte mult. Prin consonanta telepatica cu exemplul ales, iti poti accelera propria reusita. Aminteste-ti ca in majoritatea cazurilor, subconstientul a avut o contributie majora in inspirarea celor mai minunate descoperiri ale marilor genii. Pentru a reusi in tot ceea ce iti propui, trebuie sa ai o incredere deplina in disponibilitatile uriase ale subconstientului tau. Fii convins ca subconstientul impregnat cu idei-forta benefice si elevate va manifesta constant tendinte de implinire armonioasa a existentel tale. in unele situatii, subconstientul se poate manifesta mai usor in vis sau chiar prin viziuni ce survin in stari de reverie, toate acestea fiind raspunsuri la solicitarile tale, formulate constient sau subconstient. Cauta sa atingi si sa-ti mentii un cat mai profund echilibru emotional. Accepta cu toleranta, ca pe ceva firesc, faptul ca altii pot sa nu gandeasca sau sa perceapa ca tine. Respecta-i si cauta sa-i ajuti, preluandu-i de la nivelul la care se afla. Doreste altuia numai ceea ce iti doresti si tie si vei constata o considerabila schimbare in bine, atat in propria ta existenta, cat si in acelui pe care astfel l-ai ajutat. Hraneste-ti zi de zi inima cu o bunavointa fara limite pentru tot ceea ce traiesti si vei constata cum se dezvolta in tine o bucurie imensa pe care o vei revarsa sub forma de iubire fata de tot ceea ce te inconjoara.
Dovada invulnerabilitatii tale: de fiecare data cand nu resimti suferinta la un rau care ti se face, tot atata rau moare in lume (Buddha). Tot ceea ce gandesc eronat sau cu rea vointa ceilalti, fie ca ajung sau nu sa spuna, nu poate sa-ti faca nici un rau, decat daca in propria fiinta tu intretii, predominant ganduri asemanatoare cu ale lor. Imbatranesti mult mai repede si te ofilesti in mod penibil atunci cand te inchistezi in prejudecati aberante si incetezi sa mai visezi avantat. imbatranesti ca prin farmec atunci cand esti irascibil, suspicios, egoist, rautacios, certaret, gelos, deznadajduit. Umple-ti intreaga fiinta de adevarul cunoasterii ultime, iradiaza misterioasa lumina a iubirii si atunci vei fi tineretea care se va manifesta nestavilita prin tine.

UN SFAT IMPORTANT
Nu te abandona niciodata somnului inainte de a fi examinat, de cel putin 3 ori, actiunile tale din cursul zilei ce a trecute. Intreaba-te atunci sincer:

Ce greseli am facut?

Ce am realizat astazi bun in final?

La ce activitate minunata sau importanta am lipsit sau m-am manifestat mediocru?

Vizualizeaza primele tale actiuni din timpul zilei si trece-le in revista pe toate celelalte in acest fel.

Aceasta exersare, aparent simpla, la indemana oricui, iti va fi de un imens folos in evolutia ta spirituala. Succesele nu or intarzie sa apara in multiple directii.

Nu uita ca si in aceasta directie un gram de practica valoreaza cat tone de teorie.
sursa: www.esoterism.ro
12. Meditația – un mod de a deveni conștient de Cine Ești - Oct 15, 2019 6:18:00 PM
Meditatia zilnica este unul dintre cele mai bune instrumente cu care sa creezi  experienta extazului de a sti Cine Esti cu adevarat, fara ca pentru asta sa iti pierzi starea de trezie umana.Prin meditatie va plasati intr-o stare propice sa traiti experienta unei constiente totale  si, in tot acest timp, trupul vostru este treaz. Aceasta stare se numeste adevarata stare de trezie sau trezvie (forma cea mai inalta a luciditatii spirituale). Sa stii ca a sedea in pozitie de meditatie nu e singura varianta . Exista si meditatia cand te opresti din ceea ce faci, te “opresti” pentru o clipa pur si simplu si doar “esti” chiar acolo. Meditatia cand te plimbi. Meditatia din timpul unei activitati oarecare. Meditatia sexuala.Aceasta e adevarata stare de trezie.Cand te opresti in aceasta stare, a te opri chiar pentru o clipa, e o binecuvantare. Te uiti in jur, incet, si observi lucrurile pe care nu le-ai observant cand treceai pe langa ele. Mirosul profund al pamantului dupa ploaie. Bucla din spatele urechii stangi a iubitei tale. Cat de extraordinar de bine te simti cand vezi un copil care se joaca! Cand umbli aflandu-te in aceasta stare, mirosi fiecare floare, zbori cu fiecare pasare, simti fiecare trosnitura de sub picioare. Descoperi frumusetea si intelepciunea. Aceasta e adevarata stare de trezie. Cand “actionezi” in aceasta stare, transformi in meditatie tot ceea ce faci – intr-un dar, o ofranda din partea ta pentru sufletul tau si din partea sufletului tau pentru Intreg. Atunci cand speli vasele te bucuri de caldura apei care-ti mangaie mainile si te minunezi de frumusetea amandurora, atat a apei cat si a caldurii. Cand pregatesti masa simti dragostea Universului care ti-a adus aceasta hrana, iar pentru a-i intoarce darul, pune in mancare toata dragostea din fiinta ta. Nu conteaza cat de elaborata sau de simpla e mancarea. Prin iubire, supa poate devein delicioasa. Aceasta e adevarata stare de trezie. Cand traiesti experienta schimbului de energie sexuala in timp ce te afli in aceasta stare, cunosti cel mai mare adevar a lui Cine Esti. Inima fiintei iubite devine casa ta. Trupul ei devine al tau insuti. Sufletul tau nu se mai poate imagina ca separat de ceva. Aceasta e adevarata stare de trezie.Cand esti in starea propice, te afli in stare de trezie. Dupa ce ai trait aceasta experienta, viata nu mai poate fi la fel. Este vorba de a te scufunda intr-un extaz sublim. Pentru ca L-ai intalnit pe Dumnezeu, iar Dumnezeu ti-a facut cunostinta cu sufletul tau. Starea ta se schimba pentru totdeauna. Dar sa stii ca exista oameni care mediteaza de ani de zile si nu traiesc niciodata aceasta experienta. E vorba de cat de deschis esti, de cat de dornic esti. Si, de asemenea, de cat de mult esti in stare sa nu te astepti la nimic. Majoritatea oamenilor trec prin viata fara sa fie constienti. Altii cauta sa umble in deplina constienta. Acestia aleg sa traiasca experienta totalei paci si bucurii, a libertatii, a intelepciunii si a dragostei pe care Unimea le-o aduce, nu numai cand ei au parasit trupul , si acesta “a cazut” (adormit) (somn sau moarte), dar si atunci cand si-au inaltat trupul ( si-au inaltat starea de constienta). Totul se reduce la a trai in constienta. Si ce este acest lucru de care deveniti, in cele din urma, complet constienti? In cele din urma deveniti complet constienti de Cine Sunteti. Meditatia zilnica este un mod de a ajunge aici. Ea cere angajare totala, dedicare – hotararea de a cauta experienta interioara, linistea sufletului tau, si nu “zgomotele” lumii exterioare. Astfel, cel mai dulce sunet este sunetul linistii. Acesta este cantecul sufletului tau. In stare inalta de constienta, chiar cand te afli in mijlocul lumii, tot ceea ce te distrage se linisteste. Toata viata devine o meditatie.Toata viata este o meditatie in care tu contempli Divinitatea. Aceasta se numeste adevarata stare de trezie sau trezvie . Trait in acest fel, totul in viata devine o binecuvantare. Nu mai exista lupta si durere si griji. Exista numai experienta pe care o poti eticheta drept: perfectiune. Foloseste deci ca pe o meditatie viata si toate evenimentele din ea. Paseste in stare de trezie, nu ca o persoana adormita. Umbla in trezvie si aseaza-te in permanenta splendoare a sigurantei ca esti enorm de mult iubit si esti neincetat Una cu Mine. Te invit sa vezi asta in viata, asa cum, cu siguranta, il vei vedea in moarte. Atunci vei sti ca nu exista moarte si ca ceea ce ai numit viata si moarte sunt amandoua parte a aceleasi experiente vesnice. Noi suntem o lume fara sfarsit.

Sursa articol:  cartea “Conversatii cu Dumnezeu”-vol III, de Neale Donald Walschhumanitysteam.ro
13. Misterul mingilor de foc căzute în Chile - Oct 7, 2019 3:58:00 PM
La 25 septembrie pe insula chiliană Chiloe, în zona orașului Dalcahue, șapte mingi de foc au căzut în șapte locații provocând mici incendii care au fost mai apoi stinse de pompieri și voluntari. Incidentul a fost studiat amănunțit de către Serviciul Geologic din Chile care a trimis la fața locului mai mulți cercetători. Incidentul a tulburat apele în Chile și în acest context astronomul și astrofizicianul Jose Maza a declarat pentru presa din Chile că mingile de foc au fost fie meteoriți, fie deșeuri spațiale desprinse din rachete sau sateliți dezafectați. La 26 septembrie, astronomul Jonathan McDowell de la centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică, a postat pe Twitter informația că ar fi de fapt vorba de niște meteoriți și nu de deșeuri spațiale, deoarece nu ar existat deșeuri pe orbita statului Chile.
Raportul oficial al geologilor chilieni încurcă toate teoriile legate de deșeuri și meteoriți, subliniind că în locurile unde ar fi trebuit să se prăbușească acele obiecte nu s-a găsit nicio urmă ca să demonstreze că a existat vreun impact. Deci, întrebarea rămâne... ce au fost acele mingi de foc?

sursa: www.ziaruldeiasi.ro 
14. Corpurile cauzal, budic și atmic – cum încep să se exprime în noi - Sep 27, 2019 7:22:00 PM
“Organismul nostru psihic începe în noi prin corpul eteric (dublu al corpului fizic), corpul astral (corpul sentimentelor) și corpul mental (corpul gândurilor). Noi posedăm însă și în germen niște corpuri spirituale: corpurile cauzal, budic și atmic.Desigur, vi s-a întâmplat cel puțin o dată să simțiți în voi prezența aceste corpuri spirituale. O idee vă aduce deodată o asemenea lumină încât vi se revelează ordinea universului, îi înțelegeți legile: este corpul cauzal care își face un loc în creierul vostru…În fața unei opere de artă, a unui peisaj, a unui chip, vă simțiți dilatați, purtați de bucurie: este o manifestare a corpului budic ce începe să vibreze în voi…Sunteți străbătuți de o energie spirituală ce vă dă forța să înfruntați obstacolele: este corpul atmic ce reușește să-și croiască o cale…Dacă aceste manifestări se reproduc deseori, înseamnă că aceste trei corpuri cauzal, budic și atmic încep să vă ocupe, încet-încet, întreaga ființă.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

15. Arta de a spune NU atunci cand trebuie - Sep 26, 2019 8:02:00 AM
Uneori noi înţelegem că începem să trăim abia după ce învăţăm să spunem cu hotărâre "nu". În pofida aparenţelor, a spune "NU" înseamnă în realitate a da dovadă de cea mai mare bunătate atât faţă de alţii, cât şi faţă de noi înşine. Adeseori această atitudine francă şi simplă ne poate scuti de mulţi ani, sau chiar de o viaţă întreagă de suferinţe şi mizerii care sunt acceptate cu resemnare.A spune "NU" înseamnă, de fapt, a răsti un "NU" ferm faţă de somnolenţă, faţă de aşteptări inutile, de iluzii, opinii răuvoitoare, condiţionări negative, judecăţi pripite, critici prosteşti, vinovăţie fantasmagorică, îngrijorare, teamă, suspiciune, gelozie, bârfă, răspunsuri mecanice; într-un cuvânt, înseamnă a ne opune la tot ceea ce este rău. "A spune nu" înseamnă însă şi supunere, dăruire necondiţionată faţă de Divin şi mai înseamnă detaşare spirituală.A spune "NU" înseamnă în realitate "DA"Pentru că a spune "NU" nu presupune neapărat o atitudine negativistă, de respingere, de crispare, de non-acceptare. În anumite condiţii, atunci când suntem inspiraţi de inteligenţă şi de bun simţ lăuntric acest cuvânt reprezintă de fapt o acceptare, o deschidere ori altfel spus, o poartă tainică prin care noi putem pătrunde într-o realitate superioară, respingând o evidentă iluzie inferioară. Observăm deci că "NU" reprezintă prin urmare o atitudine cu două feţe: una înseamnă a spune un "NU" hotărât atunci când ne aflăm în faţa unui aspect pe care îl respingem, iar cealaltă înseamnă a spune un "DA" subînţeles în faţa aspectului pe care îl acceptăm. Spre exemplu, spunând un "NU" hotărât îngrijorării, spunem implicit un "DA" subînţeles încrederii; respingând cu hotărâre gelozia, noi acceptăm astfel iubirea detaşată.Uneori noi ajungem să spunem "DA" atunci când de fapt am dori să spunem cu hotărâre "NU": din slăbiciune, teamă, politeţe sau pur şi simplu în virtutea unui penibil mecanicism de care nu am reuşit încă să scăpăm. În acest caz, ar trebui să învăţăm să folosim timpul pierdut pentru a învăţa măcar ulterior să spunem cu prima ocazie un "NU" hotărât. Mai devreme sau mai târziu oricum va trebui să o facem; iar în acest caz, de ce nu mai devreme? Dacă nici după aceea nu vom învăţa niciodată să facem aceasta, atunci să nu ne mire că vom sfârşi prin a deveni înăcriţi, plini de resentimente şi că ne vom lăsa în mod inutil să fim umiliţi, rămânând mai departe apatici şi la fel de mecanici ca nişte roboţi.Capacitatea de a ne opune în anumite situaţii nu reprezintă o atitudine negativistă prin ea însăşi. Atunci când respingem cu hotărâre o situaţie, o stare sau o emoţie rea, când nu mai acceptăm deloc să avem şi să întreţinem gânduri şi atitudini malefice, "NU" capătă de fapt o conotaţie pozitivă. Aparent paradoxal, dar în fond cât se poate de firesc, spunând cu fermitate "NU" atunci când trebuie, vom constata la scurt timp după aceea că în noi se va trezi şi se va amplifica pe zi ce trece compasiunea, toleranţa, umorul, iertarea celorlalţi sau chiar a noastră înşine. Niciodată deci, nu este prea târziu să spunem un "NU" hotărât. Realizează încă de pe acum că nici un prieten, oricât de bun ar fi el, nici un maestru spiritual sau Guru, nu poate spune "NU" în locul tău. Trebuie întotdeauna s-o faci cât mai repede tu însuţi. Prin prisma evoluţiei spirituale, cuvântul"NU" şi atitudinea pe care el o implică capătă cea mai mare importanţă pentru că Yoga, ca şi orice cale spirituală autentică, înseamnă de fapt dorinţa de a cunoaşte mai mult, o anumită deschidere superioară, deci şi aspiraţia spre o nouă realitate care implică stări elevate de conştiinţă. Toate acestea presupun deci mânuirea constantă şi care trebuie să fie realizată cu o mare abilitate a lui… "NU".Vom spune "NU" vechilor deprinderi, prejudecăţilor paralizante, clişeelor, obiceiurilor releAcestea nu vor fi însă uşor de anihilat, căci le-am ocrotit, încurajat şi hrănit ca să existe în fiinţa noastră timp de atâtea existenţe. Tendinţa de a recădea în păcat se va menţine după aceea multă vreme, dar acum noi putem spune că prezenţa lui "NU" a devenit pentru noi esenţială. În asemena cazuri, un efort de voinţă, bazat pe sugestia pozitivă, ne va permite să spunem cu fermitate: "NU, nu voi mai cădea iar în penibilele mele ataşamente; nu voi relua acest prost obicei!", poate fi salvator. Guru-l (Maestrul spiritual) reprezintă în acest caz deschizătorul de drumuri, purtătorul lui "DA" şi el îţi va arăta în mod clar noile etape pe care tu le ai acum de străbătut. Tu eşti însă singurul care de acum înainte trebuie să parcurgă drumul, să facă efortul, să vegheze mai mereu cu ajutorul filosofiei lui "NU" pentru ca niciodată să nu se recadă în condiţia jalnică de care a reuşit să se desprindă. A spune "NU" poate însemna cel mai pozitiv act din viaţa noastră, dar uneori şi cel mai dificil.Multe cărţi s-au referit la semnificaţia cuvântului "NU". A învăţa însă practic să spui "NU" cu fermitate, exact atunci când trebuie, este uneori o adevărată artă. Această lecţie nu poate fi învăţată decât pe cont propriu. Trebuie pentru început să te hotărăşti să o faci, dar după aceea mai trebuie să şi reuşeşti. Odată ajunşi aici mulţi dintre noi ne putem întreba: cum putem oare învăţa? Înainte de toate noi învăţăm să spunem "NU" ascultându-ne deseori inima care ne va dezvălui multe raţiuni tainice pe care mintea noastră nu le cunoaşte. Inima noastră face să se manifeste în noi intuiţia spirituală şi tocmai de aceea ea nu are nevoie de doctorate sau de alte titluri pretenţioase. Ea pur şi simplu ştie şi la momentul potrivit ne inspiră prompt. Noi trebuie doar să dorim să pătrundem dincolo de aparenţe şi atunci vom constata cu bucurie că putem vedea. Doar atunci noi vom realiza că aceasta este inspiraţia lui Dumnezeu, realizarea fiinţei, iluminarea, detaşarea, trezirea, intuiţia adevărului, integrarea şi împlinirea. Doar atunci noi putem afirma: "Am reuşit să spun NU".A spune "NU" poate să-i şocheze pe cei din jurul tău, dar te poate şoca şi pe tine însuţiAcest gest lăuntric izbuteşte de asemenea să te trezească, să fie un inefabil şi extraordinar catalizator lăuntric în ajutorarea altora pentru ca aceştia să înceapă să se ajute singuri.Pentru unii oameni, a învăţa să spună "NU" reprezintă în realitate o cărare spirituală. Şi nu este exclus ca ei să aibă dreptate. În unele părţi ale lumii, a spune "NU" iluziei care ne înlănţuie se numeşte yoga, în alte părţi se numeşte zen; alţii preferă să-i spună doar trezire spirituală. Totuşi, dincolo de toate acestea, a spune "NU" înseamnă exact aceasta: pur şi simplu a spune cu fermitate "NU".A spune "NU" este de asemenea un proces care marchează saltul spiritual în viaţă. Nu poţi să spui "NU" fără o atenţie stăruitoare. Aceasta înseamnă totodată să nu iei nimic ca fiind de la sine înţeles şi să-ţi foloseşti din plin şi mai mereu inteligenţa spunând un "NU" hotărât prostiei. Când spui "NU" chiar dacă nu-ţi dai seama economiseşti cel mai adesea multă energie. De asemenea tot atunci tu te mântuieşti şi te depăşeşti cu adevărat pe tine însuţi. Când ştii să spui cu fermitate "NU" încetezi fulgerător să mai fii robot şi începi să exişti cu adevărat. Unii oameni preferă totuţi să creadă că tu spui "NU" datorită cruzimii, lipsei de compasiune, răutăţii, iresponsabilităţii. Dar aceasta nu e un motiv de îngrijorare şi nu trebuie niciodată să pierdem din vedere că avem cu toţii marele privilegiu al opiniei.A spune "NU" este cel mai simplu lucru din lumePentru a învăţa să spună "NU" , mulţi căutători spirituali se implică într-o varietate de jocuri, şcoli sau grupuri. Unii dintre ei încep să-şi schimbe numele şi să poarte podoabe aşa-zis spirituale. Mulţi cred, sau adesea se lasă condiţionaţi să creadă în mod pasiv, că sunt special aleşi, chiar şi atunci când în realitate nu sunt suficienţi de evoluaţi. Destul de mulţi se lasă prinşi în cursa colecţionării şi citirii a nenumărate cărţi care sunt sau nu elevate. Ei pot de asemenea să urmeze cu încăpăţânare o varietate de practici considerate datorită ignoranţei lor ca fiind spirituale atunci când în realitate ele nu sunt. Când suntem însă cu adevărat hotărâţi să ne trezim, putem începe prin a râde de noi, cei care eram înainte. Realizăm apoi ceva mai conştienţi că de fapt glumim pe socoteala noastră şi atunci putem plânge sau râde în hohote. Chiar dacă a spune "NU" este cel mai simplu lucru din lume, unii reiau procesul de câteva ori până când reuşesc această lecţie. Alţii o iau razna.Ulterior vom izbuti iar să râdem, să plângem, să ne detaşăm complet sau chiar să scriem o carte. Dar totodată vom constata şi că a spune "NU" ne poate transforma radical viaţa, transfigurând-o şi ajutându-ne să o percepem sublimă şi frumoasă. Iar într-un asemenea moment noi avem posibilitatea să alegem dacă rămânem liberi sau dacă după un anumit timp ne întoarcem din nou la starea de somnolenţă.Întotdeauna noi avem de ales, iar opţiunea cea mai bună şi în acelaşi timp cea mai simplă este să-ţi asculţi cu atenţie glasul inimii şi să acţionezi cu bun simţ şi înţelepciune. Atunci vom descoperi uimiţi că toate terapiile şi toate cărţile spirituale conţin de fapt doar acest îndemn: Învaţă să spui "NU"!După aceea noi putem să râdem din nou, ori putem să facem eforturi ca să împărtăşim şi altora secretul nostru sau să realizăm tot ceea ce dorim să facem, în deplină libertate. Putem de asemenea hotărî, datorită acestei libertăţi, să nu facem nimic, să mâncăm atunci când ne este foame, să bem când ne este sete, să dormim atunci când ne este somn, să iubim atunci când ne îndrăgostim şi să spunem cu fermitate "NU" atunci când simţim nevoia să spunem "NU".Depinde numai de tine ceea ce faci sau ceea ce vei face. Ceea ce este esenţial este că nu trebuie niciodată să uiţi că întotdeauna a depins şi va depinde numai de tine fiindcă atunci când cu adevărat ceri, Dumnezeu totdeauna îţi dă, însă atunci când nu faci aceasta El nu te obligă să iei decât NUMAI CEEA CE MERIŢI.sursa: http://www.yogaesoteric.net
16. Eveniment astronomic - Sep 23, 2019 3:05:00 PM

Imagini pentru echinoctiul de toamna 2019Azi va avea loc echinocțiul de toamnă. Odată cu echinocțiul de toamnă se sfârșește oficial și vara.  Azi, noaptea și ziua vor fi egale, urmând ca ziua să devină mai mică până la solstițiul de iarnă. E o zi plină de energie și farmec pe care trebuie să o trăim la maxim. E o zi bună pentru meditație și spiritualitate.

17. Marina SUA recunoaște - OZN-urile există! - Sep 19, 2019 4:47:00 PM
Serviciul forțelor marine ale SUA a confirmat autenticitatea a trei videoclipuri care au apărut în spațiul public și în care apăreau OZN-uri. Totodată, marina SUA a mai declarat că filmulețele nu trebuiau să apară în spațiul public. Videoclipurile cu pricina pot fi găsite sub numele de ”FLIR1”, ”Gimbal” și ”GoFast”. În acest videoclipuri se pot observa două întâniri separate între aeronavele americane și OZN-uri”. Primul film a fost făcut în anul 2004, pe coasta Californiei. Al doilea film, și cel mai recent, a fost realizat în 2015 în largul coastei de est de către echipajul unui avion de luptă F/A18F. În filmulețe se poate observa cum obiectele execută manevre imposibil de executat de către avioanele convenționale.
Potrivit New York Times, OZN-urile ”au apărut brusc la o distanță de 25 de km, și apoi au vuit spre mare, oprindu-se în cele din urmă la aproximativ 6 km depărtare de apă și plutind deasupra acesteia. După care au dispărut, fie ieșind din raza de acțiune a radarelor, fie au fost doborâte de nu știu cine”.
Joseph Gradisher, purtătorul de cuvânt al unui oficial american, a declarat: ”marina militară cataloghează obiectele din aceste videoclipuri drept fenomene zburătoare neidentificate”. În ceea ce privește Pentagonul, acesta declară că deși obiectele nu pot fi deocamdată identificate, totuși nu pot fi catalogate în mod public ca fiind de natură extraterestră.
Un alt fapt ce merită subliniat e că la începutul acestui an, Departamentul Apărării SUA a transmis publicației The Vault că înregistrările video erau neclasificate deși nu erau adresate publicului larg, iar în acest caz, Pentagonul nu a întreprins nici un mijloc de revizuire a acestora.

sursa: www.dcbusiness.ro



18. Cum să devii un detectiv al vieților anterioare - Sep 16, 2019 4:09:00 PM
Prin analiza tendințelor tale puternice din prezent poți să presupui cu destulă exactitate ce fel de viață ai dus înainte. Paramahansa Yogananda, Căutarea eternă a omului

Cine ai fost într-o viață anterioară? Este o întrebare grea sau poate imposibilă pentru majoritatea oamenilor. Totuși, privind această chestiune dintr-o altă perspectivă vom observa că lucrurile nu sunt atât de neclare precum par. Gândindu-ne că totul este interconectat, atunci ajungem la concluzia că și viețile noastre sunt interconectate. Astfel, în interiorul vieții noastre din prezent putem găsi indicii care să ne dea informații prețioase cu privire la cine am fost în trecut.
Un indiciu prețios îl reprezintă persoanele din jurul nostru. Fiecare persoană din jurul nostru a avut, într-un fel sau altul, contact cu noi în viețile anterioare. Semnele din naștere, cicatricile, bolile sau alte probleme de sănătate pe care le-am avut în trecut sunt și ele indicii valoroase. Jocurile copilăriei au tot timpul încadrate în ele elemente din alte vieți. Preferințele vestimentare, hobby-urile, preferințele muzicale pot oferi și ele porți mintale către felul în care personalitatea noastră din altă viață privea realitatea.
La aceste elemente putem suprapune locația noastra dar și a strămoșilor noștri. Contează mult viața strămoșilor noștri, fiindcă viața noastră se pliază pe linia genetică (anumite studii ne spun că drumul nostru printre vieți poate să nu țină cont neapărat de originile genetice, totuși cele mai multe dovezi par să demonstreze că strămoșii noștri pot reprezenta avaturi de-ale noastre pe anumite paliere temporale).
Semne ale vieții noastre pot fi găsite peste tot. Materialul meu prezintă doar anumite direcții în care un individ poate căuta. Dar indiciile nu au nicio valoare dacă nu sunt însoțite de sentimente. Instinctele noastre și sentimentele profund ascultate pot crea liantul care să unească dovezile materiale cu cele psihice și spirituale. După cum vedeți, urmele vieților anterioare pot fi văzute peste tot, depinde doar de dvs să le vedeți.
19. Elementele de bază ale meditaţiei - Sep 13, 2019 7:19:00 PM
Meditaţia are ca punct de pornire un lucru foarte simplu în aparenţă: o minte liniştită. Indiferent cât de complexă ar fi o tehnică de meditaţie şi cât de promiţătoare ar fi efectele ei, atâta vreme cât mintea nu îşi schimbă modul de funcţionare, atâta vreme cât nu apare această nemişcare a minţii, experienţa meditativă nu poate avea loc. Multă lume pare să ignore acest lucru simplu, această bază pe care meditaţia se clădeşte. Oamenii vor să cunoască dimensiunile mai profunde ale existenţei lor fără să fi realizat lucrurile simple, fără de care accesul la acele profunzimi e foarte dificil, dacă nu imposibil.De aceea baza meditaţiei o constituie aceste lucruri în aparenţă simple care însă constituie fundaţia pe care apoi se poate clădi o experienţă solidă. Punctul de plecare îl constituie postura, modul în care corpul este aşezat. Yoga a insistat mereu pe legătura care există între corp, respiraţie şi minte. Dacă asupra minţii controlul nostru e limitat  (lucru pe care l-aţi observat probabil atunci când aţi încercat să nu vă gândiţi la ceva sau atunci când aţi vrut să vă păstraţi mintea focalizată doar asupra unui subiect) asupra corpului controlul nostru este ceva mai extins. În timp ce mintea nu o putem lua şi aşeza într-o ”postură” liniştită (cel puţin la început), cu corpul este mult mai uşor să facem acest lucru. E uşor de observat modul în care poziţia corpului e corelată cu starea interioară şi cu gândurile pe care le avem într-un anumit moment. Dacă dăm puţin umerii înapoi şi deschidem puţin pieptul, spontan ajungem să ne simţim mai optimişti şi mai plini de entruziasm. Chiar dacă transformarea e mică sau insuficientă ca să ne modifice complet starea în care ne aflăm într-un anumit moment, putem totuşi să observăm cum există o modificare subtilă în calitatea trăirii interioare, o modificare în direcţia în care mintea e tentată să meargă.Acelaşi lucru se poate spune despre respiraţie. În cazul ei, modificările sunt poate mai subtile şi e nevoie de mai multă atenţie în a nu tulbura echilibrul şi armonia proceselor lăuntrice, însă mici modificări ale ritmului respirator însoţite de o atenţie şi de o conştienţă anume, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii minţii.sursa: http://centrul.kamala.ro
20. Spiritualitatea – este o știință, dar ea ne cere să adoptăm și un anumit mod de viață - Sep 6, 2019 10:40:00 AM
“A primi o filosofie nouă ce deschide noi orizonturi,
ce prezintă un ideal mereu mai înalt de atins, presupune să fim capabili să ne armonizăm cu ea, întărindu-ne nu numai creierul, dar și stomacul, plămânii și întreg organismul, pentru a rezista tensiunilor ce se vor produce neapărat. Nu trebuie să ne închipuim că acești curenți ai luminii și iubirii sunt ușor de suportat. Spiritualitatea este, mai întâi, o știință ce o dobândim ascultând cuvintele unui înțelept, citind diferite cărți. Dar este insuficient, poate chiar și nociv, dacă ne mulțumim să ne hrănim intelectul.Așadar, cel care se decide să urmeze un învățământ spiritual, trebuie să-și schimbe și modul de viață. Altminteri, după o vreme, el se va confrunta cu atâtea contradicții încât va intra în conflict, nu numai cu el însuși, dar și cu anturajul și societatea. După ce au îmbrățișat o așa zisă viață spirituală, multe persoane devin insuportabile pentru toți! Să stea de vorbă cu ele însele: ele vor vedea dacă creează armonie în jurul lor și dacă se arată demne de învățământul spiritual pe care s-au decis să îl urmeze.”Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
21. Iubirea – mai sus de perfectiune umana - Aug 29, 2019 1:28:00 PM
Iata ca ma repet pentru a nu stiu cata oara: tot ceea ce iubim in aceasta viata, orice valoare umana, absorb din noi puterea, iubirea si energia. Totul este dat de la Dumnezeu. Inseamna ca daca il iubesc pe Dumnezeu mai mult decat orice pe lume, inclusiv viata, atunci primesc mai multa iubire si mai multe forte decat pot da si aceasta rezerva pot s-o cheltuiesc pentru mine si pentru urmasii mei. La nivelul fin, noi hranim permanent sufletele urmasilor nostri prin iubirea noastra. Dar, daca noi iubim orice pe lume mai mult decat pe Dumnezeu, atunci dam mai mult decat primim si astfel incepe degradarea sufletului. Si atunci recurgem la rezervele strategice de iubire si de forta din sufletele urmasilor nostri si din vietile noastre viitoare. Pentru ca sa-si salveze sufletul, omului i se ia tot de ce este ancorat sufletul sau, ce iubeste el mai presus de Dumnezeu. Daca omul accepta aceasta situatie si tinde catre Dumnezeu, atunci el capata echilibru si isi salveaza sufletul.Cum putem determina starea in care sufletul a inceput sa iubeasca ceva mai mult decat pe Dumnezeu?! Cand incepem sa facem din ceva un tel si fericire suprema, este deja un semn al slabirii iubirii pentru Dumnezeu si noi incepem sa depindem de acest lucru. Atunci incepem sa ne temem, sa ne para rau, sa manifestam pretentii, sa punem conditii. Este al doilea pas. Al treilea pas este agresiunea directa, supararea, ura, blamarea, dispretul s.a.m.d. Din iubire pentru Dumnezeu se nasc doua linii ale valorilor umane.Prima linie se realizeaza ca iubire fata de lume si de oameni. La baza dorintei de a avea familie sta iubirea pentru omul apropiat. La baza iubirii pentru acel om sta dorinta de a avea copii de la el, adica instinctul perpetuarii. La baza instinctului perpetuarii sta instinctul creatiei, adica cu cat sunt mai importante valorile umane, cu atat suntem mai aproape de Dumnezeu. Dar ele, oricum, raman omenesti si de aceea sunt supuse distrugerii, adica unei creatii sub o noua calitate.
A doua linie a valorilor este legata de dezvoltare. La baza aptitudinilor, a intelectului sta acea valoare pe care am numit-o perfectiune. La baza perfectiunii sta destinul, la baza destinului sta viitorul. Daca omul face un tel din linia iubirii pentru oameni si pentru lume, apar boli ale geloziei si ele se trateaza prin tradare, certuri, suparari, inselaciune. In cazul dorintei de a face valoare suprema din linia perfectiunii si a dezvoltarii, apar bolile trufiei. Ele se vindeca prin insuccese, inselaciuni, jigniri neintemeiate si suparari, neplaceri pe linia destinului, naruirea planurilor de viitor. Daca se absolutizeaza ambele linii, atunci intervin boli grave: cancerul, schizofrenia, diabetul zaharat, scleroza in placi s.a.m.d. Adeseori nu trebuie sa ne amintim in detaliu toata viata. Este suficient sa ne amintim doua-trei evenimente majore si sa ne schimbam atitudinea fata de ele. Cel mai important lucru in vindecare nu este regretul in legatura cu trecutul, ci dorinta de a te schimba si de a nu mai face greseli in viitor. Omul care crede in Dumnezeu poate obtine avantaj din orice situatie, intelegand ca ea nu este intamplatoare.Diagnosticarea karmei, S. N. Lazarevsursa: autoeducare.ro
22. O cometă ascunde două nave extraterestre - Aug 27, 2019 3:50:00 PM
Scott Waring, vânător de OZN-uri, de la ET Data Base, susține că a descoperit într-o fotografie de pe site-ul NASA Jet Propulsion Laboratory două obiecte ciudate pe cometa 67P/Churyomov-Gerasimenko, care potrivit acestuia ar putea fi două nave extraterestre. Fotografia cu pricina a fost realizată de sonda Rosetta ce aparține agenției European Space Agency (ESA). Cometa fotografiată mai este cunoscută și sub numele de ”cometa care cântă”, deoarece produce oscilații în câmpul magnetic din jurul ei.Potrivit lui Warring, obiectele s-ar afla în partea de jos a imaginii. Unul din obiecte ar avea formă cubică, în timp ce celălalt ar fi rotund. Warring a mai declarat că cele două nave ar fi aterizat pe cometă cu mai mult timp în urmă și ar fi de fapt responsabile pentru ”cântecele” emise de obiectul spațial.Este de subliniat faptul că pe această cometă a aterizat, în 2014, o sondă aparținând ESA, numită Philae, care, din păcate, după numai trei zile a pierdut contactul cu Pământul.
sursa: www.gandul.info






23. Realitatea prin acord - Aug 26, 2019 3:17:00 PM
Cred că perspectiva noastră asupra realității este creată prin acord, iar modul în care înțelegem trecutul este determinat în același fel. Dacă mai multe persoane sunt de acord cu ceva, atunci acel ceva devine realitate.  De exemplu, o mulțime de oameni sunt de acord că Picasso a fost un mare pictor deoarece oamenii sunt de acord cu privire la valoarea artei sale. Dacă nimeni nu ar fi acceptat niciodată acest lucru, atunci Picasso nu ar fi considerat un mare pictor.
De asemenea, cred că și forma se coagulează în jurul credințelor și înțelegerii colective. De exemplu, în trecut se credea că lumea este plată. Într-o anumită perioadă din istoria noastră, toată lumea era de acord cu această afirmație și toate dovezile disponibile susțineau acest punct de vedere. Acum lumea este rotundă. Știința dovedește că așa este - de fapt, dovedește că lumea a fost întotdeauna rotundă. Dacă, în viitor, s-ar arăta că Pământul este, de fapt, o hologramă proiectată dintr-un alt univers, toate dovezile ar sprijini această realitate - și că Pământul a fost întotdeauna o hologramă.
Ne schimbăm permanent nu doar prezentul, ci și trecutul și viitorul, - și o putem face din orice punct din timp. Universul este un ocean fluctuant de conștiință, toate timpurile apărând simultan. Suntem intim conectați cu această mare conștiință. Atunci când te eliberezi de un blocaj vechi prin schimbarea percepției tale din trecut, e ca și cum ai arunca o piatră într-un lac liniștit, ale cărui valuri sunt resimțite până la cele mai îndepărtate țărmuri. Nu numai că te ajută, dar membrii familiei și prietenii sunt, de asemenea, afectați pozitiv de aceste ”unde”, la fel ca toți ceilalți de pe planetă care au aceleași frecvențe ca tine, chiar dacă ei nu te cunosc.

Denise Linn - Vieți în trecut, miracole în prezent.
24. Yama și niyama – codul moral și etic al yogăi - Aug 21, 2019 7:00:00 PM


Pe orice cale spirituală există un ansamblu de reguli morale şi etice pe baza cărora se construieşte practica. Majoritatea acestora se refera la o atitudine pozitivă, plină de bunătate şi compasiune faţă de universul înconjurător şi faţă de fiinţele din el. Practica lor are un caracter afirmativ și doar simple abțineri ori impuneri constrângătoare. La început însă, până când se produce acea trasformare spirituală mai profundă, ele apar ca fiind niște indicații pentru a duce o viață spirituală armonioasă, indicații pe care vom căuta să le respectăm atât de bine cât putem în acest moment al vieții noastre.Yama – Regulile interioare de comportamentYama reprezintă anumite „înfrânări”, „constrângeri” sau „restricţii” privitoare la viaţă şi la relaţia noastră cu mediul şi oamenii din jur. Fiecare din aceste reguli de conduită se referă atât la un mod exterior de a face lucrurile cât şi la controlul gândurilor şi al stărilor lăuntrice pentru a corespunde acestor norme. Modalitatea pe care o indică Patañjali pentru a ajunge la respectarea lui yama şi niyama este ca ori de câte ori în mintea noastră apar gânduri negative, care corespund unor încălcări ale acestor norme, să ne gândim la opusul lor. Dacă ne apar gânduri de mânie să ne gândim la iubire şi bunătate, dacă apare dorinţa de a lua ceva ce nu ne aparţine să ne gândim la darurile pe care le putem face, etc.
Patañjali vorbeşte de 5 astfel de yama, însă în alte tratate tradiţionale (Haṭhayogapradīpikā, Shandilya şi Varāha Upaniṣad) găsim 10 astfel de yama-uri. Le vom prezenta în paralel pentru a avea astfel o imagine mai clară despre ce implică yoga din punctul de vedere al regulilor de viaţă.
Cele 5 yama descrise în Yoga Sūtra sunt următoarele:a. Ahiṃsā sau non-violenţa
Să nu facem rău nici unei fiinţe vii şi implicit să nu ne facem rău nici nouă. Este iubirea necondiţionată şi plină de respect pentru tot ceea ce există, iubire manifestată în fapte, gânduri, rostiri.b. Satyā sau adevărul
Rostirea adevărului în orice situaţie, evitând totuşi ca prin aceasta să încălcăm prima regulă, adică să facem rău. Unii o mai descriu şi prin abţinerea de la minciună. Satya este totodată şi recunoaşterea clipă de clipă a Adevărului Divin.c. Asteya sau a nu fura
Să nu ne însuşim obiecte sau chiar idei care nu ne aparţin (nu în sensul de a nu învăţa ce au spus alţii, ci de a nu prezenta acele idei ca fiind ale tale).d. Brahmacarya sau controlul energiei sexuale
Păstrarea potenţialului sexual, evitarea pierderii acestuia fie prin abstinenţă activă (adică prin reorientarea energiilor lăuntrice în scopuri spirituale), fie prin continenţă sau actul sexual în care este evitată „descărcarea”.e. Aparigraha sau lipsa avariţiei
Să nu acumulăm lucruri sau cunoştinţe de care nu avem nevoie şi să nu fim ataşaţi de bunurile materiale.Cele 10 yama pe care le găsim în alte tratate yoghine sunt:
a. Ahiṃsā sau non-violenţa
b. Satyā sau rostirea adevărului
c. Asteya sau a nu fura
d. Brahmacarya sau controlul energiei sexuale
e. Kṣamā sau răbdarea
Implică trăirea în prezent, aici şi acum, fără aşteptări ori regrete inutile care să ne tulbure mintea. De asemenea, răbdarea de a practica meditaţia până ce efectele sale încep să se manifeste.
f. Dhṛti sau perseverenţa
Este capacitatea de a depăşi obstacolele care stau în calea practicii spirituale, de a merge până la capăt în direcţiile pe care ni le propunem.
g. Dayā sau compasiunea
Implică o manifestare plină de bunătate, iubire şi înţelegere faţă de toate fiinţele.
h. Ārjava sau onestitatea
Înseamnă să fim sinceri şi oneşti, evitând să păcălim sau să înşelăm pe cei din jurul nostru.
i. Mitāhāra sau dieta cumpătată
Implică să evităm să mâncăm prea mult sau prea puţin. De asemenea, să consumăm doar alimente pure.
j. Śauca sau puritatea
Este evitarea producerii şi acumulării impurităţilor în corp, minte şi vorbire (în cadrul clasificării lui Patañjali, śauca este inclusă între cele cinci niyama).Niyama – Regulile exterioare de comportamentNiyama constituie un set de „discipline” sau „respectări” (observări) lăuntrice care reprezintă aşa numitele „lucruri de făcut” în comparaţie cu yama care sunt „lucrurile de respectat”.
În Yoga Sūtra-ele lui Patañjali sunt descrise doar 5 niyama şi anume:a. Śauca sau puritatea
Semnifică puritatea acţiunilor, rostirilor şi gândurilor. Integrează totodată şi ansamblul modalităţilor prin care este menţinută puritatea corpului fizic şi a celor subtile.b. Saṃtoṣa sau starea de mulţumire interioară
Implică să fii mulţumit cu ceea ce ai, cu ceea ce trăieşti în fiecare zi.c. Tapas sau austeritatea și ardoara practicii
Realizarea cu intensitate a unei practici spirituale asumate. De asemenea se referă şi la creşterea capacităţii de a rezista sau îndura acţiunea contrariilor, a recurge conştient la anumite austerităţi în vederea creşterii capacităţii de auto-control.d. Svādhyāya sau studiul individual al textelor sacre
Citirea tratatelor tradiționale de yoga, a cărților spirituale, făcând astfel ca mintea să fie îndreptată spre lucrurile care o înalță și o purifică.e. Iśvarapraṇidhāna sau abandonarea în faţa voinţei divine
Mai este cunoscută și sub forma unei căutări plină de iubire a lui Dumnezeu, reprezentând în Hridaya Yoga însăși procesul cunoașterii de Sine care este în ultimă instanță recunoașterea naturii divine.Cele zece niyama cuprinse în alte tratate yoga sunt:
a. Hrī: modestia şi regretul pentru greşelile făcute
Aceasta implică să ne recunoaştem cu sinceritate greşelile şi să simţim regretul că le-am săvârşit. Această disciplină reprezintă în fapt o practică a discriminării dintre bine şi rău şi totodată o respingere a ceea ce este negativ printr-o atitudine umilă şi lipsită de orgoliu.
b. Saṃtoṣa: starea de mulţumire interioară
c. Dāna: milostenia
Implică să dăruim fără să aşteptăm o recompensă pentru aceasta.
d. Astikya: încrederea
Să ai încredere în maestrul autentic, în învăţătura pe care o primeşti şi în calea către iluminare.
e. Īśvarapūjana: adorarea lui Dumnezeu
Este trăirea devoţiunii faţă de Dumnezeu prin rugăciune, meditaţie etc.
f. Siddhānta śrāvaṇa: studiul scrierilor sacre
Citirea textelor care cuprind învăţăturile spirituale sau ascultarea unor oameni înţelepţi care le prezintă sau le comentează.
g. Mati: cunoaşterea
Implică dezvoltarea intelectului şi a voinţei.
h. Vrata: legămintele sacre
Îndeplinirea legămintelor religioase sau asumarea şi respectarea în faţa lui Dumnezeu a anumitor legăminte spirituale.
i. Japa: repetarea unei Mantra
j. Tapas: asceză, austeritate.sursa: http://centrul.kamala.ro
25. Fraternitatea – prin lucrarea noastră, noi atingem toate ființele receptive la această idee - Aug 19, 2019 2:28:00 PM
“Când medităm și ne rugăm împreună, noi emitem niște unde, iar aceste unde pleacă în lume să îi atingă pe bărbații și femeile care se deschid ideii de fraternitate pentru care lucrăm. Prin undele puternice și armonioase ce le emitem, noi trimitem niște mesaje ce sunt captate de ființele receptive și pregătite. Deseori, fără să știe de unde le vine acest impuls, se decid și ele să lucreze pentru pacea și fraternitatea în lume, pentru propagarea luminii, pentru slava Domnului.Oriunde s-ar afla, oricine ar fi, chiar dacă ele nu ne cunosc, toate aceste ființe sunt legate de noi și ne primesc mesajele. Fiindcă în proiectele Cerului, toți copiii Domnului se vor uni într-o zi pentru realizarea Împărăției sale pe pământ.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov